Preşedintele Ungariei, Katalin Novak, şi-a exercitat dreptul de veto şi a respins promulgarea unei legi considerată în general ca fiind discriminatorie faţă de persoanele LGBTQ+.
Novak a retrimis legea la Parlament, pe care l-a îndemnat să elimine un paragraf controversat care ar face legală raportarea anonimă către guvern a anumitor cupluri de acelaşi sex. Demersul preşedintelui constituie un gest rar de respingere a politicii premierului Viktor Orban, relatează Politico.
Parlamentul Ungariei a aprobat la începutul acestei luni o lege care, în teorie, transpune o directivă a UE care protejează avertizorii de integritate, dar care ar face posibilă, totodată, raportarea celor care contestă "rolul recunoscut constituţional al căsătoriei şi al familiei" şi a celor care contestă drepturile copiilor "la o identitate corespunzătoare sexului lor la naştere".
Acest lucru, a declarat Katalin Novak într-o scrisoare adresată Adunării Naţionale, merge dincolo de transpunerea legislaţiei UE, deoarece capitolul controversat "nu întăreşte, ci mai degrabă slăbeşte protecţia valorilor fundamentale".
Parlamentarii pot trece însă peste veto-ul preşedintelui. Dar indiferent care va fi deznodământul, gestul său constituie o contestare rară a politicii premierului ungar Viktor Orbán, deşi Katalin Novak este considerată un politician apropiat lui, care a deţinut funcţii de conducere în partidul său FIDESZ şi care a fost promovată de Viktor Orban în postul de şef al statului.
De mai bine de un deceniu, Viktor Orbán ia măsuri drastice împotriva drepturilor LGBTQ+. La un an după ce a venit la putere, în 2010, partidul său a adoptat o nouă Constituţie care interzice căsătoriile între persoane de acelaşi sex. Ulterior, documentul a fost modificat pentru a interzice cuplurilor de acelaşi sex să adopte copii. Acest lucru a pus Budapesta în conflict cu Bruxelles-ul.
Comisia Europeană a acuzat Ungaria în faţa celei mai înalte instanţe juridice a blocului comunitar pentru adoptarea unei legi care, în opinia executivului UE, discriminează persoanele pe baza orientării lor sexuale şi a identităţii de gen.
Este vorba de legea "anti-propagandă" prin care Ungaria încearcă să interzică accesul minorilor la conţinutul care "promovează sau prezintă" ceea ce numeşte "divergenţa faţă de identitatea de sine corespunzătoare sexului la naştere, schimbarea de sex sau homosexualitatea".
Parlamentul European şi Comisia Europeană, alături de peste alte 10 ţări europene, s-au alăturat procesului de la Curtea Europeană de Justiţie împotriva legii maghiare, considerând că legea încalcă normele UE privind piaţa internă, drepturile fundamentale ale persoanelor şi valorile UE.