Uniunea Europeană, așa cum o știm astăzi, nu va mai exista peste 25 de ani, iar dominația anglo-saxonă va fi înlocuită de o ordine mondială condusă de Asia a susținut sâmbătă Viktor Orbán, în România.
Viktor Orbán a urcat sâmbătă pe scena Universității de Vară de la Băile Tușnad într-o ipostază fără precedent în ultimii 16 ani: aceea de lider al opoziției.
La aproape trei luni și jumătate după înfrângerea suferită de Fidesz în alegerile parlamentare, fostul premier ungar a lansat un atac dur la adresa guvernului condus de Péter Magyar și a avertizat că Uniunea Europeană, în forma sa actuală, nu va mai exista peste 25 de ani.
În opinia sa, dominația anglo-saxonă asupra politicii și economiei mondiale va fi înlocuită treptat de o ordine internațională condusă de Asia.
Fostul premier a precizat că nu își dorește dispariția proiectului european, ci transformarea sa profundă, în contextul schimbării raporturilor de putere la nivel mondial. Potrivit acestuia, organizațiile internaționale trebuie regândite pentru a putea supraviețui noii realități geopolitice.
Orbán a atacat din nou conducerea instituțiilor europene și a afirmat că nu ar accepta funcția deținută de Ursula von der Leyen, deoarece o consideră inutilă și crede că postul ar trebui desființat.
„Nu trebuie să preluăm Comisia, trebuie să ocupăm Bruxelles-ul”, a declarat Orbán.
Acesta a cerut politicienilor din alianța Patrioții pentru Europa să transforme instituțiile comunitare din interior. În opinia sa, rădăcinile actualelor probleme ale Uniunii Europene se regăsesc în mandatul Comisiei conduse de Jean-Claude Juncker, început în 2014.
„Eroii” fostei guvernări
Fostul premier a explicat și decizia de a nu-și ocupa mandatul în Parlamentul Ungariei. Orbán a spus că a avut îndoieli în privința utilității unui „discurs rațional” în actualul legislativ și că a preferat să lase această confruntare în seama unei generații mai tinere.
El a afirmat că se va concentra asupra construirii unei „mișcări de rezistență națională”, prin care Fidesz să-și recapete influența și să atragă noi categorii de alegători.
Orbán l-a elogiat și pe fostul ministru de Externe Péter Szijjártó, pe care l-a numit „cel mai bun ministru de Externe din Europa”. Fostul premier și-a exprimat susținerea pentru trecerea acestuia la compania chineză BYD.
Printre „eroii” fostei guvernări au fost menționați și János Hajdu, șeful serviciului antiterorist TEK, anchetat în legătură cu o operațiune referitoare la fonduri provenite din Ucraina, precum și fostul ministru Balázs Hankó.
Orbán a susținut că presiunile la care sunt supuși foștii săi colaboratori îi vor transforma în viitori lideri ai Ungariei.
Guvernul Magyar comparat cu regimurile de stânga din America de Sud
Cea mai dură parte a discursului a vizat noua guvernare de la Budapesta. Orbán a acuzat executivul condus de Péter Magyar de autoritarism și l-a comparat cu regimurile de stânga din America de Sud.
„Ungaria este noua Venezuela, doar fără bogăția petrolului”, a declarat liderul Fidesz.
Orbán a vorbit despre o „guvernare prin Facebook” și a acuzat noua putere că folosește comunicarea online pentru a evita dezbaterea politică și instituțională.
El a respins și acuzațiile care au vizat Fidesz în timpul campaniei electorale, inclusiv cele privind presupuse cazuri de pedofilie, pe care le-a descris drept „minciuni reușite”.
Fostul premier a apărat și activitatea fostului președinte Tamás Sulyok, înlăturat recent din funcție, susținând că afirmațiile potrivit cărora acesta ar fi fost o marionetă a Fidesz au fost false.
Orbán a calificat schimbările produse la nivelul instituțiilor statului drept „sfârșitul statului de drept”. El a comparat crearea unei noi autorități pentru gestionarea adversarilor politici cu practicile unor regimuri totalitare.
„Doar comuniștii și Hitler au mai făcut asta înainte”, a afirmat Orbán.
Liderul Fidesz a declarat că singurul lucru pentru care formațiunea sa ar trebui să-și ceară scuze este faptul că Péter Magyar a provenit din interiorul fostului partid de guvernământ.
Magyar a ocupat funcții în structurile apropiate de guvernarea Fidesz înainte de a deveni principalul adversar politic al lui Orbán și de a conduce partidul Tisza la victorie.
Fostul premier a criticat și direcția adoptată de noul guvern în privința războiului din Ucraina. Orbán a susținut că Ungaria și-a pierdut independența în politica externă și că noua putere urmează linia impusă de Bruxelles.
El a respins și perspectiva introducerii monedei euro în Ungaria, susținând că măsura este promovată de bănci și speculatori interesați de impunerea unor politici de austeritate.
