Germania e o țară extraordinar de bună pentru trăit, dar e plictisitoare, totul e prea predictibil. În România ai sentimentul că poți să miști lucrurile și pe mine asta mă încarcă. Va fi bine economic și antreprenorial în următorii 10 ani, spune omul de afaceri Dragoș Anastasiu, unul dintre fondatorii Rethink Romania.
Rethink Romania este un think tank fondat de mari antreprenori, care își propune să gândească România pe termen lung, până în 2050. După un prim studiu-radiografie, câteva teme vor fi aprofundate cu specialiști, iar în fiecare an va fi organizat la Poiana Brașov un Davos de România. Domeniile de interes sunt: mentalitate, demografie, educație, studii și digitalizare.
Dragoș Anastasiu consideră că esențial este mindset-ul, mentalitatea, care începe din primii ani. “Antreprenorul se formează în primii trei ani de viață, prin modul în care lași copilul să greșească sau îl cocoloșeșți: pune-ți fularul, căciula, încă o căciulă, nu te duce încolo, nu te duce dincolo. În varianta germano-nordică îi lasă în picioarele goale în zăpadă și se călesc”. Iar apoi “în fiecare copil există o măreție și dascălul ar trebui să o descopere. Educație personalizată”.
Ce este Rethink Romania, cu alte cuvinte reinventarea, regândirea României?
Un think tank care își propune să gândească pe termen lung într-o societate care gândește pe termen foarte scurt, maximum un ciclu electoral.
Ar trebui să ne facem gânduri despre cum am vrea să arate România în 2050. Ce bine ar fi fost dacă acum 30 de ani am fi avut o viziune de țară pe 30 de ani. Chiar dacă am realizat foarte multe lucruri, că vrem sau nu să le vedem, există o frustrare că lucrurile se puteau așeză altfel, cu rezultate mai bune.
Spuneți în analizele făcute până acum de Rethink ca România nu și-a atins potențialul în acești 30 de ani. Ce a lipsit?
Noi vrem să ne obișnuim să nu mai venim cu radiografii și soluții din burtă, așa cum am făcut permanent chiar și în afacerile noastre. A fost mai mult pe bază de feeling, decât de știință. Acum ne propunem să studiem lucrurile, să le cercetăm.
Ce cred eu? Principala problemă este lipsa de încredere unii în alții, moștenită mai ales din comunism. Și fără ea nu se poate construi nimic, de la business și echipe, la familie și educație. Prof. David a dovedit științific lipsa de încredere din societate.
A doua chestiune e lipsa de inițiativă. Așteptăm să ni se întâmple, să ni se dea, să ni se facă, să se....Nu merge așa, trebuie să faci.
Și trei, ne-am pierdut sentimentul de “păsare”, ceea ce în engleză se numește “care”. Nu ne pasă. Limba română are nepăsare, dar cuvântul “păsare” l-a lăsat în așteptare. Multora dintre noi nu le mai pasă, nu mai vedem mizeria, lipsa de respect, ne-am obișnuit cu ele.
Eu am trăit mult timp în Germania, mai merg destul de des acolo, și de fiecare dată când revin în România am revelația diferenței majore care vine de la “păsare”. De la atenția la detalii, de la “merge și așa”.
Revenind puțin la încredere. Primul dvs studiu arată că doar o treime din respondenți își asumă responsabilitatea personală atât pentru eșecurile cât și pentru succesele din viața lor. Avem deci și o problemă de încredere în sine?
Încrederea începe cu stima de sine. Da, nu avem acest lucru. Dar, pe de altă parte, există și o supraestimare. Toți cred despre sine că sunt puțin mai buni, mai frumoși, mai deștepți decât în realitate, dar noi credem prea mult.
Pe de-o parte, nu avem încredere, pe de altă parte ne supraestimăm. Trebuie să studiem asta. Mai ales doamnele nu au încredere în sine. Nu cred că e atât vorba despre discriminare.
Toate acestea au o legătură cu Educația, care este, de altfel, un obiectiv al Rethink Romania.
Mindset-ul, felul în care abordez eu ceea ce întâmplă în jurul meu, este o chestiune de educație națională. Și avem o problemă gravă nu doar în privința școlii, ci și la educația din primii 3 ani.
Antreprenorul se formează în primii trei ani de viață, prin modul în care lași copilul să greșească sau îl cocoloșești: pune-ți fularul, căciula, încă o căciulă, nu te duce încolo, nu te duce dincolo. În varianta germano-nordică îi lasă în picioarele goale în zăpadă și se călesc.
Educația de la școală e deja târzie.
Iar acolo copilului îi sunt inhibate creativitatea și spiritul critic.
Nu vorbi neîntrebat.
Exact. Vorbim obsesiv despre toaleta din fundul curții, dar prea puțin despre ce se întâmplă în clase. Cum se poate depăși acest tip de mentalitate?
Există programul SuperTeach al Romanian Business Leaders prin care încercăm să determinăm schimbarea mentalității dascălilor. Alt tip de mindset, de la ideea că în fiecare copil există o măreție și dascălul ar trebui să o descopere. Educație personalizată.
A te duce în fața copiilor și a spune o lecție care să fie învățată pe de rost și recitată, este un malpraxis în educație. Noi vrem asta și în antreprenoriat, încercăm să facem din oameni ce vrem noi să fie, nu ce sunt ei talentați să fie.
Uitați-vă câți dintre noi practicăm meseria pentru care ne-am pregătit în facultate. La Rethink aproape niciunul. Eu am făcut Medicina în Germania.
Așadar e vorba despre mindset și inimă. A trecut vremea când leadership-ul era dat de forța musculară, chiar și de minte, care poate fi înlocuită de inteligența artificială.
SuperTeach încearcă să le spună profesorilor: ok, învățare, dar voi sunteți față în față cu copiii, toți diferiți, și rolul vostru este să le dați șansa să se dezvolte la nivel de mindset – gândire creativă, găsire de soluții, muncă în echipă.
Mentalitatea deschisă în educație este despre faptul că trebuie să ne vedem și să ne ascultăm. Mă mai uit la TV, toți vorbesc unii peste ceilalți și chiar dacă tac, nu ascultă.
Rethink, în general, este despre mindset, despre mentalitate, inclusiv la politicieni.
Am făcut primul curs de mentalitate deschisă în politică, SuperPolitician. O facem și pentru antreprenori. Și pentru profesori. E un proces foarte dificil și de durată. De asta ne-am și pus termenul de 30 de ani.
Cum temele acestea nu aduc niciun vot, politicienii nu se vor apuca niciodată de ele.
Societatea este alcătuită în oameni obișnuiți preponderent să li se dea, lipsiți de încredere în ei și în alții, fără spirit critic, care așteaptă să le fie puse 7 perechi de mănuși. Oare cei care au depășit această mentalitate nu au plecat pe capete din țară deja sau sunt pe cale să plece? Și atunci cine să fie motorul acestei regândiri?
Aici intrăm în alt proiect al Romanian Business Leaders, Repatriot. Milioanele de afară sunt o mare problemă a poporului, inclusiv elita plecată înainte de 1989. Dar sunt și o mare oportunitate.
Cu o parte am putea reporni și regândi. Unii, ca mine, s-au întors. Cea mai bună decizie a mea a fost să mă întorc, după cei 14 ani în Germania care m-au ajutat enorm să vin cu alt tip de mindset, să nu văd problemele, ci oportunitățile. Și ele sunt, în pofida politicienilor, mentalităților, birocrației.
Cred că regândirea trebuie să plece de la antreprenorii care au depășit momentul flămânzelii. Ne-am uitat în primul rând la propriul stomac, la propria persoană. Primii care au ieșit sunt fondatorii Rethink, sunt așezați, le merge bine și înțeleg că trebuie să dea înapoi societății.
Cred că va urma și în politică, dar după noi. Cred că urmează și în educație. Și noi am întrebat cu cine facem? Cu acești oameni care mai sunt în România și lansează scântei și proiecte virale.
Nu m-am gândit niciodată că există atâta foame de SuperTeach. Am avut 43 de conferințe în toată țara cu săli pline de profesori care au și plătit - e drept că mult mai puțin decât costul real, dar nimic din ce e gratis nu e bun - și au petrecut acolo toată sâmbăta. Fără diplome, cu bani și sâmbăta, am crezut că nu va veni nimeni.
Au fost săli pline. Asta îmi dă încredere că lumea vrea, trebuie doar scoasă din amorțeală. Începeam fiecare întâlnire cu întrebarea: ce nota între 1 și 6 dați sistemului de educație? Era pe la 3. De ce? Pentru că ministrul, președintele țării, părinții, inspectorul, programa, salariile. Dar în sala asta e vinovat cineva?
Până seara lucrurile se schimbau. Și înțelegeau că problema pleacă de la fiecare în parte. Acesta este mesajul nostru și el îi scoate din amorțeală.
Între timp au făcut comunități SuperTeach, am făcut facilitatori de mentalitate deschisă. Deci lucrurile încep să se miște.
Există în educație programul Merito, Ave pentru directori. Se întâmplă lucruri, mie îmi dau încredere că se pot face.
Rethink își propune să integreze toate aceste proiecte disipate, să facem studii și cercetări ca să nu mai vorbim din burtă: de ce pleacă românii din țară și cum îi aducem înapoi?
Eu nu cred că dacă le dai bani pentru start-up vor da năvala înapoi în țară să-și facă firme. Dar nici nu am la dispozite niște studii cu care să combat ideea.
Am făcut abia primul studiu de radiografie, după care vom lua câteva teme și le cercetăm cu profesori, cu Academia Română, cu cercetători, trecem la soluții pe care apoi să le influențăm ca politici publice.
O dată pe an vom face Davos de România la Poiana Brașov, un eveniment de impact de două zile. În Rethink sunt și băieții de la Untold și cei de la Brand Minds, iar împreună cu ceilalți antreprenori ne dorim să punem pe agenda publică 2-3 teme pe care să le cercetăm și gândim în următorul an.
Ne imaginăm că la acest eveniment vor participa 300 de români care pot schimba România: jurnaliști, antreprenori, dascăli, politicieni, oameni din administrație, Academia Română, INS, BNR.
Două zile ne punem toți mintea la contribuție cu facilitatori și speakeri din România și străinătate pentru a gândi o viziune de țară pe 30 de ani. Unii ne spun că suntem idealiști și nu avem ce face. Eu cred sincer în așa ceva.
Vreți să faceți din Rethink o platformă politică?
Exclus! Dacă din interiorul grupului unii sau alții vor face pasul către politică, Doamne ajută! Dar nu poți face și business, și politică. Politica e o meserie care trebuie înțeleasă și studiată, fără conflicte de interese.
Deci regândirea României ar presupune și profesionalizarea politicului. Nu vi se pare că lucrurile merg de niște ani în sens invers?
Stiu cel puțin doi antreprenori de mare anvergură dispuși să bage bani mulți într-o școală de politicieni. Și cred că se va întâmpla.
Deja am început cu SuperPolitician, un fel de SuperTeach, am semnale că se întâmplă lucruri și mulți au înțeles că nu se poate intra în politică chiar de pe stradă.
Eu m-am obișnuit să văd partea bună. Dacă așa cum s-au întâmplat lucrurile suntem cum suntem, nu chiar atât de rău, vă dați seama cât de bine puteam sta dacă ne profesionalizam și dacă ne schimbam puțin mindsetul?
Acum 10 ani compania mea a trecut prin cursuri de mentalitate și săptămânal se fac eforturi. După 6 ani am întrebat: cu cât credeți că ne-am îmbunătățit mindset-ul și munca în echipa? Au scris pe bilețele și media de îmbunatățire a fost 8% după ani de eforturi.
Dar acest 8% a fost suficient ca noi, de pe locul 10, să devenim locul 1 detașat în industria turismului, pe cifre.
Efortul acesta, lent, de lungă durată, are mult sens pentru că în contextul general românesc, dacă faci 8% în sus se vede diferența.
Proiectul se adresează mai ales zonei active, mediului de afaceri care însă încasează acum în plin, inclusiv cu falimente, criza energiei. Ce mai rămâne din zona aceasta?
Eu am imensă încredere în mediul de afaceri. Atât de bine ne-am antrenat să luăm pumni încât greu ne mai distruge cineva. Sigur că unii au primit pumnii finali, dar, pe total, mediul antreprenorial e extrem de flexibil. Și mă uit la industria ospitalității, care de doi ani încasează lovitură după lovitură. Au reușit să treacă.
Ne-am unit în Alianța pentru turism și mi-a venit să-i îmbrățișez pe toți. A trebuit să ne fie foarte greu ca să ne unim, dar am reușit.
Antreprenorii români se descurcă oriunde în lume, dacă îi aduci pe germani aici nu fac față. Asta a fost partea bună a ultimilor 30 de ani în zona antreprenorială - flexibilizare și adaptabilitate într-un mediu total impredictibil.
Dar e fun! Germania e o țară extraordinar de bună pentru trăit, dar e plictisitoare, totul e prea predictibil. În România ai sentimentul că poți să miști lucrurile și pe mine asta mă încarcă.
Vom trece și peste asta, nu spun că ușor și nici fără victime. Va fi bine economic și antreprenorial în următorii 10 ani.