Preşedintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski au semnat marţi o declaraţie de intenţie pentru desfăşurarea unei forţe multinaţionale în Ucraina după intrarea în vigoare a unei încetări a focului. Evenimentul a avut loc după mai multe ore de discuții în cadrul Coaliției de Voință, care s-a întrunit la Paris.
La întâlnire au fost reprezentate 35 de țări care susțin Ucraina, din care 27 la nivel de șefi de stat sau de guvern. Pentru prima dată de la lansarea coaliției, SUA au participat la un summit fizic, prin trimișii speciali Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump
Semnarea acestei declaraţii de intenţie deschide calea către un cadru juridic în care militarii ar putea fi detaşaţi pentru a asigura securitatea teritoriului ucrainean, iar Franţa şi Regatul Unit vor putea instala „centre militare” aici. Și trupele germane ar putea participa la forţa multinaţională, dar în afara Ucrainei.
De asemenea, cele 35 de ţări membre ale Coaliţiei de Voinţă au aprobat garanţii de securitate „solide” pentru Ucraina. Vor putea fi instituite mecanisme de supraveghere a încetării focului, care vor fi plasate sub conducerea americană, dar cu contribuţii din partea mai multor state care şi-au manifestat disponibilitatea.
Și reprezentantul SUA, Steve Witkoff, a confirmat că împreună cu Ucraina „au încheiat în mare parte protocoalele de securitate”. În plus, el a spus că liderii sunt aproape de ceea ce el a descris ca fiind un „acord de prosperitate” pentru Kiev.
În final, preşedintele Emmanuel Macron a subliniat importanţa oferirii de garanții de securitate pentru Ucraina de către SUA: „Ei sunt singurii care au capacitatea de a oferi anumite garanţii, iar toate acestea sunt de o importanţă crucială”. Macron a mai spus că „ultimele săptămâni au ilustrat o schimbare în poziţia americană”, fără să precizeze în ce constă această schimbare.
România nu va trimite trupe, a dat asigurări președintele Nicușor Dan, într-o conferință de presă ținută la ambasada noastră.
Iată cele mai importante informații și evenimente de la întâlnirea Coaliției de Voință:
Pe scurt, mesajele-cheie transmise de liderii occidentali:
- Starmer: Regatul Unit a semnat o declarație de intenție privind desfășurarea de forțe în Ucraina și, împreună cu Franța, va crea „centre militare” pe teritoriul ucrainean – măsuri valabile în eventualitatea unui acord de pace.
- Zelenski: anunțul reprezintă „un pas uriaș înainte”.
- Steve Witkoff: garanțiile de securitate durabile și angajamentele solide privind prosperitatea sunt esențiale pentru o pace de durată, iar protocoalele de securitate sunt, în mare parte, finalizate. „Opțiunile terestre” (cum va fi organizată securitatea pe teren după o eventuală încetare a focului - n.r.) vor fi „cea mai critică problemă”, discuțiile vor continua, pentru a ajunge la compromisuri.
- Jared Kushner: a descris ziua drept „un reper foarte important”, subliniind că „acest lucru nu înseamnă că pacea este deja realizată, dar fără progresele de astăzi ea nu ar fi fost posibilă”.
- Friedrich Merz: Germania ar putea avea o prezență într-o zonă NATO învecinată, în cazul unui acord de pace. A avertizat că atingerea păcii va presupune compromisuri.
- România nu va trimite trupe - Președintele Nicușor Dan a declarat, după finalizarea discuțiilor, într-o conferință de presă ținută la sediul ambasadei României că în cadrul reuniunii „Coaliției de Voință” a fost definit un document militar care prevede cum vor fi exercitate garanțiile de securitate pentru Ucraina, cum vor fi împărțite sarcinile și cine coordonează. Șeful statului a reiterat că România nu va trimite trupe în Ucraina, dar și-a asumat „suport logistic, pregătire pentru militari ucrainieni în România sau în alte țări europene în colaborare cu armate din respectivele țări, participare la programe comune de înarmare”. El a mai spus că documentul rezultat în urma reuniunii nu va fi „o simplă declarație de intenție”, fiecare stat participant va trebui să își asume formal obligațiile, iar aceste angajamente vor fi trecute prin parlamentele naționale.
- Parisul, Londra şi Kievul au semnat o declaraţie de intenţie - Preşedintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski au semnat marţi o declaraţie de intenţie pentru desfăşurarea unei forţe multinaţionale în Ucraina după intrarea în vigoare a unei încetări a focului. „Aceasta este o parte esențială a angajamentului nostru ferm, de neclintit, de a fi alături de Ucraina pe termen lung. Declarația deschide calea pentru cadrul juridic în baza căruia forțele britanice, franceze și ale partenerilor ar putea opera pe teritoriul Ucrainei, asigurând securitatea spațiului aerian și a zonelor maritime ale Ucrainei și contribuind la regenerarea forțelor armate ucrainene pentru viitor”, a declarat Starmer.
- Centre militare pe teritoriul Ucrainei - Alături de planurile pentru o celulă de coordonare, după încetarea focului Regatul Unit și Franța vor înființa, de asemenea, „centre militare” pe teritoriul Ucrainei, pentru a facilita desfășurarea forțelor și construirea unor facilități protejate destinate armamentului și echipamentelor militare, în sprijinul nevoilor defensive ale Ucrainei.
- A început conferința de presă
Principalele declarații:
Emmanuel Macron - Cele 35 de ţări membre ale Coaliţiei de Voinţă au aprobat garanţii de securitate „solide” pentru Ucraina. Pe baza întregii munci depuse în ultimele luni, ne-am consolidat abordarea prin instituirea unor mecanisme de supraveghere a încetării focului, care vor fi plasate sub conducerea americană, dar cu contribuţii din partea mai multor state care şi-au manifestat disponibilitatea. Garanţiile de securitate sunt cheia împotriva unei capitulări ucrainene.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că a fost adoptată o declarație „substanțială” privind garanțiile de securitate pentru Ucraina: „Este important că astăzi coaliția are documente cu substanță. Nu sunt doar cuvinte. Există un conținut concret: o declarație comună a tuturor țărilor din coaliție și o declarație trilaterală semnată de Franța, Marea Britanie și Ucraina”. El a mai spus că anunțul de astăzi reprezintă „un pas uriaș înainte”. „Acum un an nici măcar nu ne-am fi putut gândi la așa ceva, iar astăzi avem acest pas. În fiecare zi suntem puțin mai aproape, însă nu este încă suficient. Va fi suficient atunci când războiul din Ucraina se va încheia”.
Premierul britanic Keir Starmer a declarat că va participa la mecanismul de monitorizare și verificare a oricărei încetări a focului, condus de Statele Unite. Regatul Unit și Franța vor înființa centre militare în Ucraina în eventualitatea încheierii unui acord de pace cu Rusia. În declarația sa, Starmer a spus: „Vladimir Putin nu este dispus să demonstreze că vrea pacea. Vom continua să menținem presiunea asupra Rusiei, inclusiv prin măsuri suplimentare care vizează comerțul cu petrol și operatorii flotei din umbră care sprijină Rusia.”
Cancelarul german Friedrich Merz a anunţat că trupele germane ar putea participa la forţa multinaţională, dar în afara Ucrainei. El a spus că discuțiile s-au concentrat pe contribuția pe care Europa și partenerii săi o pot avea pentru Ucraina după o încetare a focului, pentru a se asigura că, pe viitor, Ucraina va dispune de forțe armate puternice, capabile să ofere o descurajare credibilă în fața Rusiei. Cancelarul german a avertizat, totuși, că vor fi necesare compromisuri și probabil, nu va putea fi atins idealul unei păci „perfect concepute”.
Emisarul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat că președintele Donald Trump își dorește pace în Ucraina: „Suntem hotărâți, în numele său, să facem tot posibilul pentru a obține această pace”, a spus Witkoff. „Credem că, în mare parte, am finalizat protocoalele de securitate. Dar considerăm, de asemenea – și acest lucru este esențial – că suntem foarte, foarte aproape de a încheia un acord de prosperitate la fel de solid ca oricare altul realizat vreodată de o țară ieșită dintr-un conflict de acest tip”, a mai spus Witkoff. (un „acord de prosperitate” se referă la un set de angajamente economice și financiare care ar urma să însoțească un eventual acord de pace, având ca scop reconstrucția Ucrainei și asigurarea stabilității și dezvoltării sale pe termen lung - n.r.)
Jared Kushner: „Cred că ziua de astăzi a fost un reper foarte, foarte important și îi mulțumesc președintelui Emmanuel Macron pentru că a reunit această întâlnire, precum și pentru toată munca depusă de cei prezenți, în culise, pentru a ajunge aici. Asta nu înseamnă că vom face pace, dar pacea nu ar fi posibilă fără progresele realizate aici astăzi. Dacă Ucraina urmează să încheie un acord final, trebuie să știe că, după acel acord, este în siguranță, că dispune, evident, de o capacitate solidă de descurajare și că există mecanisme reale de protecție care să se asigure că acest lucru nu se va mai întâmpla din nou.”
- Italia exclude trimiterea de trupe - prim-ministrul italian Giorgia Meloni a declarat că a informat aliaţii europeni ai Ucrainei şi trimişii americani că exclude trimiterea de trupe italiene pe teren în cadrul garanţiilor de securitate oferite Kievului odată cu încheierea unui armistiţiu cu Rusia.
- Ore bune de discuții - Întâlnirea Coaliției de Voință, la care participă aproximativ 35 de lideri europeni, este în desfășurare de câteva ore la Palatul Élysée. O conferință de presă este așteptată în scurt timp.
- SUA, rol-cheie după armistițiu - Potrivit informațiilor obținute de AFP, proiectul de declarație prevede ca Statele Unite să conducă un mecanism de monitorizare și verificare a încetării focului, care ar urma să implice și statele europene, în cazul unui armistițiu între Ucraina și Rusia. De asemenea, documentul stipulează că SUA s-ar angaja să sprijine o forță multinațională europeană desfășurată în Ucraina după armistițiu, sprijinul urmând să fie activat „în cazul” unui nou atac al Rusiei. Detaliile concrete privind acest aranjament nu sunt, deocamdată, clarificate în proiectul de document.
- Apărare antiaeriană, prioritate - Într-o postare pe X, Zelenski a anunțat că a discutat cu Macron despre livrări suplimentare de arme de apărare. Accentul a fost pus pe consolidarea apărării antiaeriene, în contextul atacurilor ruse continue asupra infrastructurii și zonelor civile.
- „Negocieri importante” la Paris - Zelenski a publicat imagini cu sosirea sa în Franța și a transmis pe Telegram că urmează „negocieri importante” cu liderii Coaliției de voință, cu secretarul general NATO și cu delegația SUA. El a spus că discuțiile vizează „mai multă protecție și mai multă forță pentru Ucraina”.
- Garanții „obligatorii” pentru Ucraina - Statele europene participante iau în calcul angajamente „politice și juridic obligatorii” pentru protejarea Ucrainei în cazul unui nou atac armat al Rusiei, potrivit unui proiect de declarație consultat de Reuters. Documentul menționează sprijin militar, informațional, logistic, inițiative diplomatice și sancțiuni suplimentare. Proiectul prevede că acest sistem de garanții va fi activat doar după intrarea în vigoare a unui acord de încetare a focului. Formula exactă a angajamentelor rămâne deocamdată neclară, iar documentul trebuie aprobat oficial de participanți, relatează The Guardian.
- Zelenski, la Élysée - Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a sosit la Palatul Élysée, unde participă la discuții cu lideri europeni și oficiali americani. Zelenski a fost întâmpinat de președintele Franței, Emmanuel Macron.
- Zelenski a ajuns la Paris
Detalii despre întâlnire
- 35 de state participante. Prima prezență americană la un summit fizic al coaliției
La Paris sunt așteptați 27 de șefi de stat sau de guvern, în principal europeni, iar în total 35 de țări care susțin Ucraina vor fi reprezentate. Pentru prima dată de la lansarea coaliției, în primăvara trecută, de către Franța și Regatul Unit, Statele Unite participă la un summit fizic, prin trimișii speciali Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump. La reuniune sunt așteptați și Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, Keir Starmer, premierul Regatului Unit, Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, Giorgia Meloni, premierul Italiei, Mark Carney, premierul Canadei.
- Ce se discută: armistițiu, reacții la încălcări și o posibilă forță multinațională
Liderii vor încerca să ajungă la o poziție comună asupra modalităților în care ar putea fi stabilit un viitor armistițiu între Ucraina și Rusia; răspunsului în cazul încălcării acestuia; principiului desfășurării unei forțe multinaționale care să ofere garanții de securitate Ucrainei în cadrul unui eventual acord politic.
Un consilier al președintelui francez Emmanuel Macron a avertizat că vor fi făcute publice doar informațiile permise de „secretul militar”, fără detalii despre efectivele sau contribuțiile concrete ale statelor participante. „Ambiția noastră este să anunțăm finalizarea lucrărilor de convergență”, a precizat acesta, subliniind că europenii și americanii „știu cum să ofere garanții de securitate Ucrainei” după un armistițiu.
- Reuniuni pregătitoare la Kiev și rolul României
Summitul de la Paris este rezultatul unei serii de întâlniri pregătitoare. Sâmbătă, consilieri de securitate din 15 țări, inclusiv Franța, Germania și Canada, alături de reprezentanți ai UE și NATO, s-au reunit la Kiev. Trimisul american Steve Witkoff a participat de la distanță la discuțiile privind ultima versiune a planului de încetare a războiului propus de SUA. O altă reuniune pregătitoare, la nivelul șefilor de stat major, a avut loc luni. Participarea președintelui României la summitul de la Paris plasează Bucureștiul între statele implicate direct în definirea arhitecturii de securitate post-armistițiu.