Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat joi că nu vede ca realist scenariul în care statele Uniunii Europene ar decide să creeze o armată separată.
Declarația vine pe fondul relansării dezbaterii privind o forță militară comună a UE, idee susținută recent inclusiv de comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, relatează Reuters.
Kallas a subliniat că arhitectura de securitate existentă face inutilă construirea unor structuri paralele și a insistat că soluțiile trebuie căutate în cadrul armatelor naționale deja existente.
„Armata europeană există deja, prin armatele naționale și NATO”
„Fiecare țară europeană are o armată, iar armatele a 23 de țări fac parte, de asemenea, din structura NATO, așa că nu-mi pot imagina că statele vor crea o armată europeană separată”, a declarat Kaja Kallas, înaintea unei reuniuni a Consiliului Afaceri Externe al UE.
În opinia sa, accentul trebuie pus pe cooperarea dintre armatele naționale, nu pe înființarea unor noi structuri instituționale. „Așadar, trebuie să fie armatele care există deja. Prin urmare, trebuie să vedem cum funcționează acest lucru în practică”, a adăugat ea.
Riscul structurilor paralele: „Lanțul de comandă trebuie să fie ușor de înțeles”
Șefa politicii externe a UE a avertizat că, în domeniul militar, claritatea comandamentului este esențială, iar dublarea structurilor ar putea crea confuzie în momente de criză.
„Este normal ca în domeniul militar să existe un lanț de comandă foarte ușor de înțeles, astfel încât, atunci când se întâmplă ceva, să fie clar cine dă ordine cui. Dacă creăm structuri paralele, atunci imaginea va fi estompată”, a spus Kallas.
Și NATO respinge ideea unei armate europene separate
Declarațiile vin după ce, la începutul acestei săptămâni, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a respins la rândul său apelurile unor politicieni europeni de rang înalt pentru crearea unei armate europene separate.
Discuțiile au fost reaprinse de îndoielile legate de angajamentul președintelui american Donald Trump față de securitatea Europei, amplificate în ultimele luni de tensiunile diplomatice legate de Groenlanda și de relația transatlantică.