Educația pe care Charles a primit-o la școala independentă Gordonstoun din Moray, Scoția, i-a șlefuit personalitatea și aptitudinile.
Când regina Elisabeta a II-a și ducele de Edinburgh au venit să-l vadă pe Charles jucând într-o piesă de teatru la Gordonstoun, locurile lor erau rezervate cu câte o bucățică de hârtie pe care scria simplu „Mama” și „Tata”.
Anii de școală din Moray au fost o abatere semnificativă de la normale regale, notează BBC. Charles a fost primul prinț de Wales educat într-o școală, nu de tutori personali. Acum, urcarea lui pe tron face din Gordonstoun prima școală superioară care a educat un monarh britanic.
Școala a fost înființată în 1934 de un pedagog evreu, Kurt Hahn, refugiat din Germania nazistă. Viziunea lui a fost să creeze cetățeni bine pregătiți, concentrați la fel de mult pe aptitudini esențiale în viață ca pe realizările academice.
Cel mai bun actor din școală
Tânărul prinț avea 13 ani când a intrat aici. În prima zi, pe 1 mai 1962, el a zburat cu un avion Lossiemouth al forțelor aeriene, pilotat de tatăl său, prințul Philip, care absolvise tot la această școală.
În următorii cinci ani, Charles a urmat programa școlii și a participat la o gamă largă de activități extracuriculare - mergea la pescuit, a fost membru al pazei de coastă, a avut roluri însemnate în piese de teatru, a cântat în corul școlii, a cântat la trompetă și la violoncel.
Interpretarea lui în "Macbeth", în 1965, la care au asistat și părinții săi, a primit critici pozitive, iar fotografia sa a fost publicată pe prima pagină de ziarele vremii.
Charles a mai jucat și în alte piese de Shakespeare, iar talentul lui l-a făcut pe Donald McLachlan, de la Sunday Telegraph, să-l consemneze drept "cel mai bun actor din școală".
Tânărul moștenitor la tron făcea parte și din clubul de dezbateri al școlii și stăpânea binișor meșteșugul olăritului. Naviga de multe ori pe mare și făcea expediții în regiunea pitorească Highlands.
Prințul era atras și de pescuit și hochei. În schimb, ura crichetul, iar punctul său slab era matematica.
În ultimul an de studii a fost șef de promoție. A părăsit Gordonstoun în '67, cu cinci calificative maxime la limba engleză, istorie, latină și franceză. Notele bune i-au asigurat intrarea la Universitatea Cambridge, unde a studiat arheologie și antropologie - o decizie surprinzătoare pentru un viitor rege, de la care era de așteptat să se concentreze pe specializări precum istoria constituțională.
Nu i-a plăcut școala, dar i-a prins bine
Se spune că Charles a detestat anii petrecuți la Gordonstoun și că i-a fost foarte greu să se adapteze la mediul dur al acestei școli, însă el a negat de mai multe ori aceste supoziții.
"Am fost mereu impresionat de numărul de nimicuri spuse despre Gordonstoun și de nepăsarea cu care sunt folosite asemenea clișee. A fost greu doar în sensul că cerea mai mult de la tine personal decât alte școli. Sunt norocos și cred că m-a învățat multe despre mine și despre propriile mele abilități și incapacități. M-a învățat să accept provocările și să iau inițiativa", a spus el într-un discurs rostit în 1975 în Camera Lorzilor.
Cu un an înainte, The Observer scria că el era bucuros că a învățat la Gordonstoun. "Nu mi-a plăcut școala atât de mult cât ar fi trebuit, dar asta doar pentru că sunt mai bucuros să fiu acasă decât în altă parte. Dar Gordonstoun mi-a dezvoltat voința și autocontrolul, m-a ajutat să mă disciplinez…", a spus prințul.
"Eram într-o aventură. Aveam brigada noastră de pompieri, serviciul nostru de intervenții pe mare, de salvatori montani, de salvamari pe surf, de pază de coastă etc. Era o aventură. Și eram ai naibii de buni", a povestit el.
Regim spartan cu dușuri scoțiene
Toate aceste activități se bazau pe un program spartan. Primele zile de școală au început cu o alergare de 50-100 de metri dimineața, urmată de un duș cald, apoi de unul rece. Ca în Scoția.
Un profil publicat într-un ziar înaintea zilei în care Charles împlinea 30 de ani nota că inițial acesta a părut nepregătit pentru regimul riguros de la Gordonstoun, menționând însă: "Acum el îi este recunoscător lui Kurt Hahn pentru pregătirea dură în obținerea încrederii în sine și în leadership".
Regimul dur de la Gordonstoun și-a pus amprenta pe structura personalității lui Charles, îndeosebi în anii tinereții "înstrăinate și lipsită de privilegii".
Chiar și acum, când a urcat pe tronul Marii Britanii, Charles încă mai are o legătură cu Gordonstoun - printre numeroasele activități pe care le-a patronat ca Prinț de Wales s-a numărat și cea a pazei de coastă de la școala la care a studiat.
Cât s-a aflat la Gordonstoun, tânărul prinț a stat la căminul Windmill Lodge, actualmente internat de fete. Cei care au învățat acolo spun că spațiile comune erau primitoare și cochete. "Pe atunci, în Windmill Lodge, toată lumea dormea în dormitoare, iar cel mai mic dintre acestea avea patru paturi, iar cel mai mare cam șase, poate unul sau două aveau opt paturi", a povestit un fost elev.
Acesta a mai spus că Charles a făcut excepție abia când a devenit ajutorul intendentului și, ca și predecesorii săi, a avut dormitorul lui.
Prințul "refugiat" într-un bar
Anii de școală au avut și câteva provocări. Charles s-a îmbolnăvit de pneumonie după ce a stat în cort pe proprietatea din Balmoral împreună cu trei colegi de la Gordonstoun. Altădată s-a ales cu nasul spart în timp ce juca rugby pe terenul școlii.
Și a mai fost și Cherry Brandy Affair, scandalul din iunie 1963, când Charles, elev fiind, a băut lichior de cireșe la un hotel de pe Insula Lewis. Nu doar că nu avea vârsta legală pentru a consuma alcool, dar regulamentul de la Gordonstoun le interzicea acest lucru băieților. Povestea a ajuns în presă, iar dirigintele l-a făcut cu ou și cu oțet - la Gordonstoun erai doar un elev, iar disciplina era sfântă.
Peste ani, Charles a vorbit într-un interviu la radio despre acest episod, povestind că a intrat în bar ca să scape de cei care se holbau pe geam la el, în timp ce aștepta să-i vină comanda de mâncare. Cum nu mai călcase vreodată într-un bar, lucrul "de bun simţ" pe care l-a putut face a fost să ceară ceva de băut.
"Fiind îngrozit că nu știam ce să fac, am zis să cer ce mi-a trecut prima oară prin cap, un cherry brandy, și n-am apucat să iau o gură că imediat mi-a sărit toată lumea în cap. Asta a fost tot", a relatat regele.
T.D.