Poliţia olandeză este pe urmele hoţilor care au fugit cu parte din tezaurul României de la Muzeul Drents din Assen.
Detectivii au aflat de unde a fost furată maşina folosită de hoţi pentru a fugi şi investighează o persoană care a avut un comportament suspect la expoziţia cu obiecte dacice, cu puţin timp înainte de jaf.
Potrivit De Telegraaf, nu este exclusă implicarea celebrului clan Remmo din Germania, o familie de origine libanezo-kurdă, care a mai dat spargeri răsunătoare la muzee în ultimii ani.
Poliţia a declarat că imaginea unui bărbat purtând o şapcă şi o geantă mare - o imagine care a circulat duminică în presa din România - a fost surprinsă de camerele de la muzeu cu cinci zile înainte de jaf. Poliţia a confirmat că bărbatul, care avea un comportament suspect, face obiectul unei anchete, dar nu poate spune deocamdată dacă este unul dintre autorii jafului.
De asemenea, acum este clar că maşina cu care au fugit hoţii, găsită incendiată lângă Rolde, a fost furată în Alkmaar pe 23 sau 24 ianuarie. Poliţia a primit cel puţin 60 de ponturi cu privire la jaf.
Atât poliţia olandeză, cât şi cea română nu exclud posibilitatea ca în spatele operaţiunii să se afle infractori străini şi că a fost un jaf foarte bine ţintit, având ca ţintă principală coiful de aur.
Hoţii ar putea fi români, dar este menţionat şi renumitul clan Remmo din Germania, un clan de origine libanezo-kurdă, care a mai comis jafuri spectaculoase de artă în Germania în mai multe rânduri în ultimii ani.
Iată pe scurt cele mai recente informaţii din Olanda:
- O echipă formată din 20 până la 35 de ofiţeri de poliţie lucrează la acest jaf care a devenit ştire mondială.
- Poliţia a pus la dispoziţie la fel de mulţi oameni ca într-un caz de crimă. Echipa e formată din 35 de detectivi tactici, specialişti criminalişti şi membri ai Echipei Naţionale de Artă din cadrul Unităţii Naţionale de Expertiză şi Operaţiuni. Există, de asemenea, un contact strâns cu poliţia română.
- Jaful nu a durat decât trei minute şi au fost trei autori, care au spart vitrinele şi au luat coiful şi cele trei preţioase brăţări de aur, scrie De Telegraaf.
- Detectivii au interogat angajaţii muzeului.
- Au urmărit şi filmările de pe camerele video, concentrându-se asupra celor care au vizitat expoziţia cu câteva zile înainte de jaf. Hoţii de artă şi bijuterii fac aproape întotdeauna investigaţii preliminare înainte de a comite jaful.
- Maşina arsă a fost furată în Alkmaar în noaptea de miercuri spre joi. Aproximativ în acelaşi timp, o plăcuţă de înmatriculare a fost furată în satul Witmarsum din Frisonia. Poliţia solicită în mod special informaţii în legătură cu aceste furturi.
- Poliţia are imagini care arată cum a izbucnit incendiul la maşină. Câteva momente mai târziu, un alt vehicul poate fi văzut oprind în apropierea maşinii în flăcări. Poliţia presupune că aşa au fugit hoţii.
- Ministrul Culturii, Natalia Intotero, doreşte o întâlnire cu prim-ministrul olandez Schoof şi cu regele Willem-Alexander, în marja comemorării eliberării lagărului de exterminare de la Auschwitz din Polonia, la care vor participa cu toţii.
- Muzeul Naţional de Istorie ia în calcul să meargă în instanţă, dacă se dovedeşte că Muzeul Drents nu a dispus paza corespunzător.
- Directorul Muzeului Drents, Harry Tupan, a declarat că la muzeu nu era niciun paznic în momentul furtului. Potrivit Muzeului de Istorie din România, cel puţin un paznic ar fi trebuit să fie prezent 24 de ore din 24, însă documente văzute de postul olandez RTV Drenthe arată că nu există nimic în acest sens în contract, iar muzeul din România ar interpreta contractul în mod diferit.
- Coiful furat valorează 4,3 milioane de euro, iar brăţările au o valoare de o jumătate de milion de euro fiecare. Valoarea totală a pieselor furate este estimată la aproape şase milioane de euro. Întreaga colecţie împrumutată muzeului din Assen era asigurate cu peste 30 de milioane de euro, a declarat directorul Muzeului Naţional de Istorie din România.
- Au mai existat două jafuri recente în care au fost folosiţi explozibili.