Oraşul Rafah, unde peste un milion de palestinieni s-au refugiat şi sunt ameninţaţi de războiul din Gaza, a fost sâmbătă scena unor intense atacuri israeliene, în timp ce diplomaţii încercau să impună un nou armistiţiu pe fundalul tulburărilor regionale, scrie AFP.
La scurt timp după miezul nopţii, un jurnalist AFP a auzit lovituri puternice în acest oraş de la graniţa cu Egiptul, la extremitatea sudică a Fâşiei Gaza.
Ministerul Sănătăţii din Hamas a anunţat moartea a cel puţin 100 de civili în cursul serii şi al nopţii, dintre care 14 au murit sâmbătă în lovituri asupra a două reşedinţe din Rafah.
În ultimele săptămâni, operaţiunile israeliene s-au concentrat în oraşul învecinat Khan Yunis, al doilea ca mărime din teritoriu, unde, potrivit armatei israeliene, se ascunde comandamentul local al mişcării islamiste palestiniene Hamas.
Pe timp de ploaie, mii de locuitori au continuat să fugă din calea luptelor şi a bombardamentelor israeliene cu maşina, pe jos, pe bicicletă sau în căruţe trase de măgari.
Persoanele strămutate încearcă să se protejeze la Rafah, unde sunt acum masate peste 1,3 milioane din cei 2,4 milioane de locuitori ai microteritoriului, ameninţaţi în plină iarnă de foamete şi epidemii, potrivit ONU.
În timp ce războiul continuă nestingherit, diplomaţii încearcă să negocieze un al doilea armistiţiu, mai lung decât cel de o săptămână negociat sub egida Qatarului, a Egiptului şi a Statelor Unite, care a dus la sfârşitul lunii noiembrie la eliberarea a circa o sută de ostatici israelieni în schimbul palestinienilor încarceraţi de Israel.
Liderul Hamas, Ismail Haniyeh, care locuieşte în Qatar, este încă aşteptat în Egipt pentru a discuta o propunere elaborată în cadrul unei întâlniri care a avut loc la Paris la sfârşitul lunii ianuarie între şeful CIA, William Burns, şi oficiali egipteni, israelieni şi qatarioţi.
Potrivit unei surse Hamas, propunerea cuprinde trei etape, dintre care prima prevede un armistiţiu de şase săptămâni în care Israelul va trebui să elibereze 200 - 300 de prizonieri palestinieni în schimbul a 35 - 40 de ostatici deţinuţi în Gaza, iar 200 - 300 de camioane cu ajutoare vor putea intra zilnic pe teritoriu.
În ultimele zile, Qatarul a raportat semne "iniţiale" de susţinere a pauzei din partea Hamas, dar mişcarea islamistă palestiniană a declarat ulterior că nu a luat încă o decizie cu privire la propunere, dorind o încetare a focului şi nu o nouă pauză.
Propunerea de pauză a luptelor a fost "aprobată de partea israeliană", a declarat săptămâna aceasta purtătorul de cuvânt al diplomaţiei din Qatar, Majed al-Ansari.
Dar Israelul continuă să insiste că va pune capăt definitiv ofensivei sale în Gaza doar după ce mişcarea islamistă va fi 'eliminată', ostaticii vor fi eliberaţi şi va primi garanţii cu privire la securitatea viitoare a teritoriului său.
Proiectul armistiţiului va fi, de asemenea, în centrul unui nou turneu în Orientul Mijlociu al secretarului de stat american Antony Blinken, care va începe duminică. El va ajunge în Qatar, Egipt, Israel, Cisiordania ocupată şi Arabia Saudită.
În timpul nopţii, Blinken a declarat că doreşte să lucreze în timpul acestui turneu pentru "o pace durabilă în regiune, inclusiv o securitate durabilă pentru israelieni şi palestinieni deopotrivă".
Peste 800 de oficiali occidentali au semnat o scrisoare critică la adresa politicii faţă de Israel şi Gaza
Peste 800 de oficiali din Statele Unite şi Europa au semnat o declaraţie conţinând critici usturătoare la adresa politicii occidentale faţă de Israel şi Gaza, acuzând guvernele lor de posibilă complicitate la crime de război, transmite CNN.
Într-o declaraţie obţinută de CNN, oficialii spun că există un „risc plauzibil ca politicile guvernelor noastre să contribuie la încălcări grave ale dreptului internaţional umanitar, crime de război şi chiar epurare etnică sau genocid”.
Ei îşi acuză guvernele că nu reuşesc să păstreze în cazul Israelului aceleaşi standarde pe care le aplică în cazul altor ţări, ceea ce le fragilizează propriul „statut moral” în lume.
Printre aceştia se numără aproximativ 80 de oficiali şi diplomaţi americani, a declarat o sursă pentru CNN.
Într-o manifestare fără precedent de disidenţă coordonată de când a început războiul Israelului împotriva Hamas, în urmă cu aproape patru luni, semnatarii cer guvernelor lor să „folosească toate pârghiile” pentru a asigura o încetare a focului şi să nu mai spună că există „o raţiune strategică şi justificabilă în spatele operaţiunii israeliene”.
Scrisoarea, transmisă vineri, vine la o săptămână după ce Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) a considerat „plauzibilă” afirmaţia Africii de Sud conform căreia Israelul comite un genocid în Gaza şi a ordonat Israelului „să ia toate măsurile” pentru a limita decesele şi distrugerile cauzate de campania sa militară, să prevină şi să pedepsească incitarea la genocid şi să asigure accesul la ajutorul umanitar.
Declaraţia „arată profunzimea preocupărilor şi indignării şi ororile la care cu toţii suntem martori”, a declarat vineri pentru CNN un oficial american cu o experienţă de peste 25 de ani, care a semnat scrisoarea.
Oficialul american a declarat pentru CNN că semnatarii au fost motivaţi de experienţa lor comună de a-şi vedea preocupările ignorate de guvernele lor.
Oficialul a adăugat că decizia CIJ de a audia un caz de genocid depus împotriva Israelului a fost o validare pentru preocupările autorilor. Israelul a negat cu fermitate acuzaţiile de genocid din Gaza.
„Ceea ce era cu adevărat important pentru cei din partea SUA a fost să ne dăm mâna cu oamenii din Europa care cred că guvernele lor urmează exemplul SUA şi se simt constrânşi de aceasta”, a spus oficialul. „Aşa că am crezut că este important ca oficialii americani să continue să-şi facă cunoscute preocupările cu privire la politica guvernamentală în acest sens”.
Declaraţia, care nu enumeră semnatarii, precizează că a fost „coordonată” de funcţionari publici din instituţiile Uniunii Europene, Ţările de Jos şi Statele Unite, şi susţinută de funcţionari publici din Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Italia. , Spania, Suedia, Elveţia şi Regatul Unit.
În pofida faptului că nu sunt enumeraţi autorii, oficialul american a declarat pentru CNN că mulţi colegi se temeau să nu-şi piardă locurile de muncă.
CNN a cerut Departamentului de Stat al SUA, Uniunii Europene şi Ministerului de Externe olandez un comentariu referitor la declaraţie. CNN a contactat, de asemenea, guvernul israelian pentru un punct de vedere.
Un înalt funcţionar britanic a declarat pentru CNN referitor la scrisoare: „Simţim că politicienii au răspuns la situaţia în derulare, evidenţiată de cuvintele ministrului de externe în această săptămână”.
Ministerul olandez de Externe, într-o declaraţie pentru CNN, a transmis că, deşi funcţionarii publici au dreptul la libertatea de exprimare, aceştia sunt supuşi unor limitări conform legislaţiei olandeze.
„Este firesc ca dezbaterea în societate despre conflictul dintre Israel şi Hamas să existe şi în cadrul ministerului nostru. Considerăm că ar trebui să existe spaţiu pentru această dezbatere şi încurajăm personalul să intre în dialoguri pe plan intern. Şi aceste dialoguri au loc”, a fost mesajul.
În scrisoare, oficialii spun că au exprimat preocupări în interiorul guvernelor şi instituţiilor lor, dar preocupările lor profesionale au fost adesea anulate „de considerente politice şi ideologice”.
„Suntem obligaţi să facem tot ce ne stă în putere în numele ţărilor noastre şi al nostru pentru a nu fi complici la una dintre cele mai grave catastrofe umane din acest secol”, scriu ei.
Politicile Israelului, susţin ei, sunt contraproductive pentru propriile sale obiective de securitate naţională.
„Operaţiunile militare ale Israelului au ignorat toată expertiza importantă în combaterea terorismului dobândită de la 11 septembrie; iar operaţiunea nu a contribuit la obiectivul Israelului de a învinge Hamas şi, în schimb, a accentuat reacţia Hamas, Hezbollah şi a altor actori negativi.”
Ei spun că sprijinul occidental pentru Israel a venit „fără condiţii reale sau responsabilitate”.
„Politicile actuale ale guvernelor noastre le slăbesc statutul moral şi le subminează capacitatea de a susţine libertatea, justiţia şi drepturile omului la nivel global şi slăbesc eforturile noastre de a reuni sprijinul internaţional pentru Ucraina şi de a contracara acţiunile maligne ale Rusiei, Chinei şi Iranului”, au afirmat ei.
În cele din urmă, solicită guvernelor lor „să dezvolte o strategie pentru pace durabilă care să includă un stat palestinian sigur şi garanţii pentru securitatea Israelului, astfel încât un atac precum 7 octombrie şi o ofensivă asupra Fâşiei Gaza să nu se mai repete”.