Preşedintele din Sri Lanka, Gotabaya Rajapaksa, a fugit sâmbătă din reşedinţa sa oficială, din capitala Colombo, cu câteva minute înainte ca ea să fie luată cu asalt de manifestanţii care îi cer demisia.
„Preşedintele a fost escortat într-un loc sigur (…) Este în continuare preşedinte, este protejat de o unitate militară”, a declarat pentru AFP o sursă din domeniul apărării.
UPDATE Preşedintele Rajapaksa a acceptat sâmbătă să demisioneze săptămâna viitoare, în 13 iulie. Anunțul a fost făcut de președintele parlamentului, Mahinda Abeywardana, la câteva ore după ce președintele fusese constrâns să fugă de la reşedinţa sa.
Canalele de televiziune locale au difuzat imagini cu sute de persoane escaladând gardurile palatului prezidenţial din centrul capitalei.
Imaginile îi mai arată pe demonstranți făcând o baie în piscina președintelui.
Zeci de mii de persoane au participat anterior la o manifestaţie în cadrul căreia s-a cerut demisia lui Gotabaya Rajapaksa, considerat responsabil de criza economică fără precedent care loveşte Sri Lanka şi care a provocat o inflaţie galopantă şi grave penurii de carburant, electricitate şi alimente.
Vineri, forţele de ordine au impus o interdicţie de circulaţie, pentru a încerca să-i descurajeze pe protestatari să iasă în stradă, dar această măsură a fost ridicată după ce partidele de opoziţie, militanţi pentru drepturile omului şi baroul ţării au ameninţat cu acţiuni în instanţă împotriva şefului poliţiei.
Interdicţia a fost în orice caz în mare parte ignorată de manifestanţi, dintre care unii chiar au forţat sâmbătă autorităţile feroviare să-i lase să urce în trenuri către Colombo, pentru a participa la protest, au declarat responsabil locali pentru AFP.
Potrivit Reuters, care citează surse spitaliceşti, cel puţin 21 de persoane, între care doi poliţişti, au fost rănite şi spitalizate în timpul protestelor.
Sri Lanka este ţara care va avea săptămână de lucru de 4 zile, dar asta pentru că oamenii nu mai au ce să mănânce. Experții se tem că această țară este doar prima victimă a crizei datoriilor globale, accentuată de pandemie și de conflictul din Ucraina.