Sri Lanka, prima piesă din efectul de domino al războiului din Ucraina

Sri Lanka, prima piesă din efectul de domino al războiului din Ucraina

Criza fără precedent din Sri Lanka a provocat valuri de violență extremă în ultimele săptămâni. Experții se tem că această țară este doar prima victimă a crizei datoriilor globale, accentuată de pandemie și de conflictul din Ucraina.

Mii de soldați și polițiști au fost desfășurați luni pe străzi, pentru a restabili ordinea, după ce cinci oameni au fost uciși și 200 de persoane au fost rănite în cele mai violente proteste înregistrate în ultimele săptămâni în Sri Lanka, relatează The Guardian.

Decizia premierului Mahinda Rajapaksa de a demisiona nu a liniștit spiritele - a fost nevoie de o operațiune specială a armatei pentru ca prim-ministrul să fie evacuat în siguranță marți, după ce mii de protestatari antiguvernamentali au pătruns luni noaptea în reședința acestuia din capitala Colombo.

Polițiștii au făcut uz de arme și gaze lacrimogene pentru a ține la distanță mulțimea furioasă. Oamenii au luat apoi cu asalt clădirea principală cu două etaje, în care Rajapaksa și familia lui se refugiaseră. Armata a reușit, în cele din urmă, să-i evacueze și să-i ducă într-un loc sigur.

Cei doi frați care au dat foc țării

În weekend, președintele a declarat stare de urgență, a doua în ultimele săptămâni, în încercarea de a restabili ordinea pe străzi. Cu toate acestea, violențele au explodat luni și marți, când grupurile rivale de protestari s-au ciocnit pe străzi.

Protestatarii și liderii religioși îl acuză pe premierul demisionar că i-a instigat pe susținătorii familiei sale să-i atace luni pe demonstranții pașnici, provocând un val de violențe represive.

Mahinda Rajapaksa, care a fost, la rândul lui, președintele țării, între anii 2005 și 2016, a refuzat inițial să plece din fruntea guvernului, însă în cele din urmă i-a prezentat demisia fratelui său.

Acest act este cea mai recentă concesie pe care frații Rajapaksa o fac, în încercarea de a pune capăt furiei și protestelor oamenilor care au ieșit în stradă. Președintele a acceptat abrogarea unui amendament din Constituție, care îi permitea să concentreze puterea în mâinile sale și să o redea Parlamentului.

Familia Rajapaksas a dominat complet politica srilankeză timp de două decenii, însă criza economică le-a redus forța, aducându-i în confruntare directă tocmai cu cei care anterior le-a susținut politica naționalist-șovină, sprijinită de majoritatea singaleză-budistă.

Rezervele externe ale Sri Lankăi au scăzut într-atât de mult, încât țara nu-și mai permite să importe bunuri esențiale, ceea ce a dus la penurie de combustibil, alimente și medicamente. Oamenii se confruntă cu întreruperi ale energiei electrice de până la zece ore, iar furia și frustarea lor alimentează protestele de stradă care durează din martie.

O criză pe trei paliere: pandemia, datoriile și scumpirile

Nu există un sistem prin care țările să dea faliment, însă dacă ar exista unul, Sri Lanka, cu o rezervă monetară ajunsă la numai 50 de milioane de dolari, ar fi prima care l-ar folosi. Și așa cum bine știu Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, s-a ajuns în această situație nu numai din cauza erorilor unei singure țări, scrie The Guardian.

Statele cu venituri mici și mijlocii din toată lumea se confruntă acum cu o criză pe trei paliere: pandemia, creșterea datoriilor și scumpirea alimentelor și a combustibilului provocată de invazia Rusiei în Ucraina.

Un raport ONU arată că 107 țări suportă cel puțin unul dintre cele trei șocuri - scumpirea alimentelor, scumpirea energiei și deteriorarea situației financiare. 69 de state resimt toate cele trei șocuri - 25 în Africa, 25 în Asia și Pacific, precum și 19 în America Latină și Pacific.

Lista țărilor vulnerabile este lungă și variată, de la Egipt și Tunisia, dependente de importurile de cereale din Rusia și Ucraina, la Pakistan, lovit de penele de curent provocate de scumpirea energiei de import.

Ghana, Kenya, Africa de Sud și Etiopia sunt atent monitorizate, iar Argentina a semnat recent un acord cu FMI asupra unor datorii de 45 de miliarde de dolari. Alte state sud-americane, precum El Salvador și Peru, se află la cota de risc.

În ciuda inflației anuale de 70% și a unei abordări neconvenționale de managament al crizei, Turcia, despre care s-a speculat că ar fi prima piesă de domino care se va prăbuși, reușește, totuși, să-și hrănească populația.

Tot mai multe țări rămân fără bani

Potrivit Băncii Mondiale, aproape 60% din statele cu venituri reduse se aflau sub stres financiar sau într-un risc ridicat înainte de invadarea Ucrainei.

Costul împrumuturilor crește rapid, în special pentru țările care au acumulat datorii în monede străine. Războiul din Ucraina i-a împins pe investitori să caute refugiu în dolarul american, devalorizînd monedele piețelor emergente, iar dobânzile mari impuse de Rezerva Federală a SUA au agravat situația.

Totul e mai scump acum, de la nivelul fiecărui individ până la cel al țărilor. Sri Lanka este prima victimă din lanțul mondial al slăbiciunilor economice. Și e greu de crezut că va fi și ultima.