Sindcaliștii din silvicultură protestează, vineri, în Piața Victoriei, în fața Guvernului, manifestație la care s-au alăturat polițiștii, militarii, minerii, siderurgiștii, CFR-iștii, energeticienii și alte categorii profesionale.
Modificarea în regim de urgenţă a Legii pensiilor şi preluarea amendamentelor propuse de către silvicultori în forma finală a Codului silvic sunt pe lista revendicărilor.
Mitingul din faţa Guvernului reprezintă o continuare a celor două proteste care au fost organizate în data de 26 septembrie 2024, la Ministerul Muncii, şi în data de 25 octombrie 2025, în Piaţa Victoriei, la care au participat peste 30.000 de persoane, nemulţumite de condiţiile de muncă, de salarizare şi de pensionare.
Potrivit sindicaliştilor, o primă revendicare a protestatarilor de referă la modificarea în regim de urgenţă a Legii 360/2023 - privind sistemul public de pensii.
Foto: Facebook/Confederatia Sindicala Nationala MERIDIAN
"Încadrarea în condiţii speciale a acestor locuri de muncă, abrogată fără nici un fel de justificare de la data de 1 septembrie 2024, făcea posibilă reducerea vârstei standard de pensionare pentru personalul silvic de teren, cu 1 an la fiecare 5 ani lucraţi în astfel de condiţii, conform Legii 234/2019. Silvicultorii din România îşi exprimă din nou revolta cu privire la această nedreptate, creată prin noua Lege a pensiilor unei întregi categorii profesionale.
Pentru eliminarea acestei inechităţi, care afectează astăzi peste 20.000 de silvicultori activi, în condiţiile în care din 2019 şi până în prezent, condiţiile de muncă în domeniul forestier nu s-au îmbunătăţit cu nimic şi, cu atât mai mult, nu s-au normalizat, Federaţia Sindicatelor Silva propune modificarea art. 28 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 360/2023", susţin reprezentanţii Silva.
Potrivit acestora, locurile de muncă în condiţii speciale ar trebuie să fie şi cele din sectorul silvicultură, pentru personalul care desfăşoară activităţi specifice referitoare la paza fondului forestier, a fondurilor cinegetice şi piscicole şi a ariilor naturale protejate, control silvic şi cinegetic, activităţi de exploatări forestiere, sortare şi transport material lemnos, construcţii forestiere, lucrări specifice de teren în activitatea de fond forestier şi împăduriri.
Statisticile existente la nivelul sectorului silvic din România arată că speranţa medie de viaţă în silvicultură nu depăşeşte vârsta de 63 ani, fiind cea mai scăzută speranţă de viaţă din Uniunea Europeană, în condiţiile în care vârsta standard de pensionare este 65 ani.
O altă revendicare vizează plata la zi a compensaţiilor restante din partea Guvernului pentru serviciile silvice obligatorii efectuate de către administratorii de păduri şi plata alocaţiilor bugetare, conform legislaţiei în vigoare, pentru susţinerea activităţii de administrare a pădurilor proprietate publică şi privată, pentru care statul impune restricţii.
Nu în ultimul rând, se doreşte preluarea amendamentelor propuse de către sindicatele din silvicultură în forma finală a proiectului Legii privind Codul silvic, aflat în prezent în dezbatere la Parlament, modificări care au ca scop asigurarea unei administrări sustenabile a pădurilor României.
"Actuala formă a proiectului legislativ (PL-x 266/2024), dacă nu va fi modificată, va aduce deservicii majore gestionării durabile a pădurilor, va conduce la politizarea excesivă a administraţiei silvice şi implicit, va favoriza degradarea pădurilor", menţionează protestatarii.