Curtea Constituțională a respins, joi, în unanimitate, sesizarea președintelui Nicușor Dan cu privire la legea care modifică Ordonanța 31/2002, vizând extinderea interdicțiilor asupra organizațiilor, simbolurilor și materialelor cu caracter legionar.
Aceasta a fost prima ședință a Curții Constituționale în noua componență, sub conducerea Siminei Tănăsescu. De asemenea, este prima sesizare făcută de şeful statului, de la începutul mandatului, pe un proiect de lege.
Un comunicat CCR spune următoarele:
- Legea privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor fasciste, legionare și naziste este clară, precisă și previzibilă și are un scop legitim, acela de a proteja valorile unei societăți democratice.
- Ideologiile precum nazismul, fascismul și legionarismul nu au nevoie de definiții juridice exacte, pentru că ele sunt realități istorice bine cunoscute, asociate cu crime, violență și încălcarea gravă a drepturilor omului.
- Legea este justificată pentru că protejează democrația și drepturile fundamentale împotriva unor ideologii extremiste, iar incriminarea acestor fapte prin Codul Penal este proporțională și respectă dreptul la un proces echitabil.
Cu alte cuvinte, CCR consideră că legea este necesară și corect formulată pentru a preveni revenirea sau glorificarea unor regimuri totalitare periculoase.
Comunicatul CCR adaugă că decizia Curții ia act și se încadrează în ansamblul principiilor și valorilor democratice europene, fiind în consonanță cu argumentele juridice utilizate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului într-o bogată jurisprudență.
Președintele susținea că actul normativ este neclar, poate genera abuzuri și contravine mai multor principii constituționale.
Principalele argumente ale sesizării de neconstituționalitate:
- Lipsa unei definiții clare pentru termenii esențiali: Termeni precum „legionar”, „organizație legionară” sau „material legionar” nu sunt definiți juridic. Această imprecizie lasă loc interpretării arbitrare și aplicării neunitare în instanțe.
- Infracțiuni sancționate sever fără claritate legală: Inițierea sau sprijinirea unei organizații cu caracter legionar se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani, iar distribuirea de materiale considerate legionare, cu 1 la 5 ani. Legea nu precizează ce elemente concrete determină caracterul legionar al unei organizații sau al unui material.
- Risc de incriminare excesivă: Nu este clar dacă, de exemplu, promovarea unor figuri ale rezistenței anticomuniste care au avut trecut legionar sau texte literare cu pasaje problematice, precum unele scrieri ale lui Eminescu, ar putea fi incriminate.
- Insecuritate juridică: Legea nu indică ce autoritate stabilește oficial dacă o organizație sau material este legionar. Pot apărea hotărâri contradictorii, ceea ce e incompatibil cu principiile statului de drept.
- Definiții circulare: Legea definește „materiale legionare” drept cele care transmit „idei legionare”, fără a defini concret ce înseamnă aceste idei. Astfel, orice conținut vag asociabil poate fi incriminat, fără criterii obiective.
- Extinderea incriminării fără delimitări clare: Noua lege incriminează și promovarea cultului persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste sau legionare, fără a preciza în ce context sau cu ce limitări.
Reacții publice și politice
În semn de protest, deputatul Silviu Vexler (Federația Comunităților Evreiești) a returnat „Ordinul Național pentru Merit”, considerând gestul președintelui „inacceptabil moral”.
Într-o conferință recentă, președintele Nicuşor Dan a explicat că scopul sesizării nu este contestarea luptei împotriva extremismului, ci asigurarea clarității legii, pentru a nu permite interpretări abuzive.
Legea fusese contestată anterior și de partide parlamentare (S.O.S. România, AUR), însă CCR a respins sesizarea, motivând că prevederile nu afectează dreptul la liberă exprimare, în lumina testului de proporționalitate impus de CEDO.