De doi ani, Serviciul Român de Informații nu are director. În 3 iulie 2023, Eduard Hellvig a demisionat în urma neînțelegerilor cu Klaus Iohannis, fostul președinte refuzând să numească un nou șef al agenției, decizie care a avut consecințe grave asupra întregului sistem de siguranță națională, culminând cu criza din noiembrie 2024 – anularea alegerilor prezidențiale.
Odată cu venirea lui Nicușor Dan la Palatul Cotroceni, dezbaterea publică în legătură cu numirea unui director la SRI s-a intensificat.
Oamenii politici din România au o legătură complicată și netransparentă cu serviciile de informații, iar compromisurile și lipsa de control civil asupra acestora au devenit critice pentru nivelul de încredere din societate în instituțiile statului.
Prima întrebare pusă de reporteri președintelui în conferința de presă organizată în 14 iulie la Palatul Cotroceni a fost despre numirea unui nou director SRI.
“…(numirea va fi făcută) într-un timp relativ scurt, o să vedem când o să avem sesiuni parlamentare, pentru că, după cum știți, eu fac propunerea, iar Parlamentul trebuie să o voteze”, a declarat Nicușor Dan, președintele României.
Andrei Țăranu, profesor universitar Științe Politice, SNSPA
Problema complicată e alta. Chiar complicată: ne îndreptăm spre alegerile pentru Primăria Bucureștiului și, probabil, numirea șefilor de servicii secrete va fi făcută în plină campanie electorală...
În ultimele zile, despre posibilul viitor șef al celei mai mari agenții de informații din țară au fost multe discuții și speculații în emisiunile TV, presa scrisă și pe rețelele sociale.
Liderii politici cred că raportul de forțe din coaliție depinde de cine va conduce SRI și SIE, deși istoria recentă indică un eșec major atât din partea celor aflați la putere, cât și din partea serviciilor secrete. Câștigarea primului tur al alegerilor prezidențiale de către un candidat promovat și asumat de Rusia și anularea alegerilor reprezintă încă răni deschise ale sistemului democratic din România.
Numirea lui Dacian Cioloș, o perdea de fum
“Propunerea (pentru conducerea SRI - n.red.), după cum știți, o face președintele, și bineînțeles că, fiind… momentul acesta delicat, nu-mi doresc să facem jocuri, să propun oameni pe care eventual Parlamentul să-i respingă. O să mă consult cu partidele, dar numirea, în mod constituțional, o face președintele”, a mai explicat Nicușor Dan, în conferința de presă.
În ultimele zile s-a vorbit intens despre posibila numire a lui Dacian Cioloș, fost prim-ministru și consilier prezidențial al lui Ilie Bolojan, pentru poziția de director al SRI.
Conform unei surse politice consultate pentru scrierea acestui articol, nu a existat nicio discuție între președintele Nicușor Dan și Dacian Cioloș pe această temă.
“E surprinzător cât de multă atenție se dă acestui subiect în condițiile în care niciuna din părți nu a exprimat vreo intenție în acest sens și n-au existat propuneri legate de o astfel de poziție”, a explicat sursa consultată de Spotmedia.ro, care a dorit să rămână anonimă din cauza sensibilității subiectului.
Episodul Dacian Cioloș la SRI seamănă mult cu unul petrecut în urmă cu câteva săptămâni când se discuta intens despre posibila numire a judecătoarei Corina Corbu, fosta șefă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, la Curtea Constituțională, numire ce urma a fi făcută tot de președintele Nicușor Dan.
Speculațiile indică însă existența unei competiții între grupurile de influență care încearcă prin diverse mijloace să-l preseze pe șeful statului.
67% dintre cetățenii români se simt în pericol. Și se simt în pericol pentru că nu îi apără nimeni.
Andrei Țăranu, profesor universitar Științe Politice, SNSPA
Nu au încredere că îi apără cineva în timp ce serviciile secrete sunt în spatele a tot ce zâmbește la soare...
În acest sens trebuie interpretată și declarația lui Nicușor Dan prin care anunță că se va consulta cu partidele în această privință.
În realitate, consultarea nu va fi legată de nume, pentru că și aici președintele a ținut să sublinieze că atributul nominalizării îi revine, ci mai degrabă va fi legată de tatonarea șefilor de partide pentru obținerea unor reacții cu privire la votul din Parlament vizavi de o propunere sau alta.
Puterea unui președinte și legătura cu serviciile secrete
“În 24 noiembrie (ziua alegerilor prezidențiale anulate), faptul că nu am avut șef civil la SRI a lăsat agenția să facă, probabil, cam tot ce a crezut, și mai mult decât atât, a permis ca anumiți rezerviști – și aici ar trebui să facem o paranteză că un rezervist al serviciilor secrete nu înseamnă, pur și simplu, cineva care a ieșit din sistem și nu mai are nicio treabă cu el, un rezervist este la latitudinea serviciului, și oricând serviciul are nevoie de el, îl poate activa - să manifeste independent sau independent de conducerea oficială a SRI”, a explicat profesorul universitar Andrei Țăranu, în exclusivitate pentru Spotmedia.ro.
Sunt atât de multe discuții în jurul numirii șefului SRI pentru că puterea unui președinte al României se întinde în funcție de cât de mult permit sau nu permit serviciile secrete, susține expertul în științe politice în interviul dat pentru acest articol.
“Unul dintre președinții României, e vorba de Ion Iliescu, nu a fost niciodată sub controlul serviciilor, ci mai degrabă ele au fost sub controlul lui. În toate cele 3 mandate pe care le-a avut s-a comportat ca un brav fost membru al PCR, care știa că Securitatea e câinele de pază al partidului unic și nu invers”, a mai declarat profesorul Andrei Țăranu.
“Pe când Băsescu, de exemplu – nu știu în cazul lui Emil Constantinescu, deși el este cel care a anunțat public faptul că a fost învins de serviciile secrete – în cazul lui Băsescu, așa cum aflăm ulterior și târziu, el a fost practic șantajat… Oameni din agențiile de informații au lăsat niște documente să ajungă la CNSAS”, a mai spus analistul politic, făcând referire la dosarul de colaborare cu Securitatea al fostului președinte Traian Băsescu.
O lege a serviciilor secrete făcută de societatea civilă și experți independenți
“Puterea serviciilor secrete vine din capacitatea lor de a furniza informații. S-ar putea ca și Iohannis să fi folosit informații de la serviciile secrete în lupta împotriva inamicilor politici. Dacă la Iohannis s-a făcut prin interpuși, la Băsescu s-a făcut direct.
Și de aici vine această complicată relație pe care o au serviciile cu președintele țării. De asta ar trebui să existe o nouă lege a serviciilor secrete. Este imperios necesară. Este mai importantă decât schimbarea Constituției… Dar o lege rapidă, care să rezolve această neîncredere uriașă care există în societate”, a mai declarat profesorul Andrei Țăranu.
Povestea aceasta cu TVA care nu se colectează este legată, în percepția publică, de anumite firme afiliate SRI și SIE, mai susține analistul politic.
În plus, se vorbește tot mai des despre existența unui număr excesiv de structuri în interiorul serviciilor. “Practic, avem servicii în cadrul altor servicii. Servicii secrete care spionează alte servicii secrete”, a mai spus profesorul Țăranu.
Acesta susține că “au ajuns să se supravegheze unii pe alții, iar aceasta pare să fi devenit principala lor activitate”.
El mai spune că Academia Națională de Informații este asociată cu un focar de plagiat și se află în centrul unui scandal academic de proporții, care afectează credibilitatea întregului sistem – atât în mediul universitar, cât și în cel jurnalistic. În plus, aceste instituții suferă de o lipsă cronică de transparență. Nu sunt doar „secrete”, ci complet opace, când în realitate ar trebui să fie doar “discrete”.
“În prezent, nu știm nici unde se află exact, nici ce activitate desfășoară. Iar în momentele esențiale, când ai nevoie de claritate, nu oferă nimic. În schimb, atunci când apar subiecte frivole – cum ar fi cine le-a făcut poze Elenei Udrea și Alinei Bica la Paris, serviciile reacționează imediat”, a mai subliniat Andrei Țăranu.
De asemenea, expertul susține că legislația actuală trebuie modificată radical.
“Noua lege trebuie elaborată de societatea civilă și de experți independenți, fără nicio legătură cu actualul sistem. Niciun reprezentant al Serviciului Român de Informații și nici apropiații acestora nu ar trebui să aibă acces la procesul de redactare a legii. Această reformă trebuie să fie realizată în mod complet independent și, odată finalizată, să fie aplicată riguros în practică”, a mai declarat profesorul Țăranu pentru Spotmedia.ro.
Toate încercările de modificarea a legislației de funcționare a serviciilor de informații s-au soldat cu eșecuri răsunătoare, în principal din cauza faptului că proiectele au fost realizate de oameni din interior sau de asociați ai acestora, fiind contestate puternic de opinia publică.