Preşedintele Klaus Iohannis a participat, joi, la consultări găzduite de preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden, cu lideri internaţionali, ai instituţiilor Uniunii Europene şi NATO.
Preşedintele american a prezidat o reuniune la distanţă a aliaţilor SUA în cadrul căreia a subliniat sprijinul continuu pentru Ucraina, inclusiv prin ajutor economic şi în domeniul securităţii, a anunţat Casa Albă, relatează Reuters şi AFP.
La discuţii au participat cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, prim-ministrul Japoniei, Fumio Kishida, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, prim-ministrul Regatului Unit al Marii Britanii, Liz Truss, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda şi preşedintele României, Klaus Iohannis.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a declarat că preşedintele Biden şi ceilalţi lideri au discutat despre "nevoia unei coordonări suplimentare pentru a asigura o aprovizionare durabilă şi accesibilă cu energie în Europa".
Liderul de la Casa Albă şi interlocutorii său au discutat, de asemenea, în cadrul acestei reuniuni despre "instrumentalizarea" de către Rusia a aprovizionării cu energie, precum şi despre "sprijinul internaţional continuu pentru Ucraina", potrivit unui comunicat al executivului american.
Consultările au avut loc în contextul în care secretarul de stat american Antony Blinken a sosit joi într-o vizită surpriză în Ucraina, pentru a discuta despre noua tranşă de ajutor de 2,7 miliarde de dolari pentru Ucraina şi vecinii săi pentru a putea face faţă Rusiei.
Şeful Departamentului de Stat a sosit în Ucraina în secret, aceasta fiind a doua sa deplasare la Kiev de la începutul invaziei ruse, la 24 februarie.
Noua tranşă de ajutor din partea Washingtonului este compusă din 675 milioane de dolari asistenţă directă sub formă de livrări de arme şi muniţii către Kiev şi împrumuturi şi subvenţii de două miliarde de dolari pentru achiziţionarea de armament american pentru Ucraina şi 18 dintre vecinii săi.
Printre aceste ţări eligibile figurează Georgia şi Republica Moldova, care au pe teritoriul lor zone controlate de separatişti proruşi, precum şi ţările baltice şi Bosnia, unde tensiunile se amplifică, alimentate de unii lideri sârbi.