Parchetul General s-a autosesizat în legătură cu finanțarea campaniei electorale a candidatului Călin Georgescu după desecretizarea documentelor din şedinţa CSAT, care arată mecanismul ilegal de promovare a acestuia.
Procurorii anchetează coruperea alegătorilor și fapte de spălare de bani.
"Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a sesizat din oficiu în baza indiciilor care relevă posibile încălcări ale legislației electorale și săvârșirea altor infracțiuni conexe", transmite pe Facebook Ministerul Public.
Ancheta de la Parchet vizează indicii privind săvârșirea unor infracțiuni electorale care ar fi influențat procesul de vot, "prin metode precum coruperea alegătorilor, inclusiv în mediul online, cu scopul de a-i determina să voteze un anumit candidat".
În plus, sesizarea vizează și spălarea banilor, mai exact "posibile nelegalități legate de proveniența și utilizarea sumelor de bani folosite pentru finanțarea ilegală a campaniei electorale a unui candidat de către susținătorii săi".
Aceeaşi autosesizare are ca obiect și infracțiuni informatice, ca urmare a "identificării unor activități în mediul online care au implicat crearea și utilizarea unor conturi false, menite să influențeze opțiunile alegătorilor, acțiuni care au avut potențialul de a afecta exprimarea corectă a voturilor în cadrul procesului electoral", adaugă Parchetul.
Parchetul General a cerut şi DIICOT să efectueze o analiză proprie a informațiilor existente.
Amintim că până ieri, la marea desecretizare, Parchetul General nu primise niciun document şi nicio sesizare sau informare din partea autorităţilor publice cu atribuţii în desfăşurarea procesului electoral, a organelor de poliţie sau a altor instituţii. De la AEP, Parchetul spune că a primit doar o sesizare a unui cetăţean.
- Iohannis a desecretizat documentele din CSAT. Ce aflăm din documentele secrete despre Călin Georgescu
- 5 rapoarte ale serviciilor de informații indică amploarea implicării Rusiei în procesul electoral din România și cine se află în spatele lui Călin Georgescu
- Și Cristian Diaconescu o susține pe Lasconi și vine cu o variantă extremă: Poate activa NATO articolele 4 și 5 pentru apărarea României?
- SNSPA sesizează Curtea Constituțională pentru suspendarea turului II al alegerilor prezidențiale. Rector: Turul I a fost viciat grav, CCR trebuie să îl anuleze. Federația Rusă a pus la cale o lovitură de stat
Iată comunicatul integral de la Parchetul General:
"Sesizare din oficiu – infracțiuni electorale și spălare a banilor
Solicitare adresată procurorului șef DIICOT - în raport de indiciile privind săvârșirea unor infracțiuni aflate în competența structurii specializate de parchet, conform art.11 din OUG nr.78/2016
În continuarea comunicatului de presa din data 4 decembrie 2024, facem următoarele precizări:
În urma desecretizării și analizării documentelor care au fost prezentate în cadrul ședinței CSAT din data de 28 noiembrie 2024 privind desfășurarea procesului electoral pentru funcția de Președinte al României, astăzi, 5 decembrie 2024, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a sesizat din oficiu în baza indiciilor care relevă posibile încălcări ale legislației electorale și săvârșirea altor infracțiuni conexe.
Cercetările vizează indiciile privind săvârșirea unor infracțiuni electorale care ar fi influențat procesul de vot, prin metode precum coruperea alegătorilor, inclusiv în mediul online, cu scopul de a-i determina să voteze un anumit candidat.
Sesizarea vizează, totodată, și infracțiuni de spălare a banilor în legătură cu posibile nelegalități legate de proveniența și utilizarea sumelor de bani folosite pentru finanțarea ilegală a campaniei electorale a unui candidat de către susținătorii săi.
De asemenea, sesizarea are ca obiect și comiterea unor infracțiuni informatice de competența parchetelor regulare, ca urmare a identificării unor activități în mediul online care au implicat crearea și utilizarea unor conturi false, menite să influențeze opțiunile alegătorilor, acțiuni care au avut potențialul de a afecta exprimarea corectă a voturilor în cadrul procesului electoral.
În cadrul aceluiași demers, s-a solicitat procurorului-șef al DIICOT să efectueze o analiză proprie a informațiilor existente din perspectiva sesizării din oficiu, în raport de indiciile privind săvârșirea unor infracțiuni aflate în competența structurii specializate de parchet, conform art.11 din OUG nr.78/2016."
Precizări de la DIICOT:
”Astăzi, 5 decembrie 2024, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis procurorului-şef al DIICOT o solicitare pentru efectuarea unei analize a informaţiilor rezultate în urma desecretizării documentelor care au fost prezentate în cadrul şedinţei CSAT din data de 28 noiembrie 2024 privind desfăşurarea procesului electoral pentru funcţia de preşedinte al României.
În acest context, sunt analizate elementele factuale de natură să determine declanşarea unei investigaţii penale privind săvârşirea unor infracţiuni aflate în competenţa DIICOT, conform art.11 din OUG nr.78/2016”.
Marea desecretizare
Documentele de la SRI vorbesc despre o operațiune pregătită din timp în favoarea lui Călin Georgescu (conturile sunt făcute pe TikTok chiar din 2016) și care are ”modul de operare al unui actor statal”.
Ulterior, Marcel Ciolacu, membru CSAT, a anunțat oficial că o va susține pe Elena Lasconi în turul doi al alegerilor prezidențiale, după ce zilele trecute s-a tot codit.
Într-o postare pe Facebook, Ciolacu leagă decizia sa de desecretizarea documentelor privind “implicarea unor actori statali” în susținerea lui Călin Georgescu, însă ca premier Ciolacu a participat şi cunoştea ce scrie în aceste documente făcute publice miercuri de Administraţia prezidenţială.
După ce a studiat documentele din CSAT, Diaconescu pune două întrebări legate de ce urmează, în actualele circumstanţe excepţionale: Alegerile de duminică vor fi corecte? Şi poate România să invoce articolele 4 şi 5 din tratatul NATO?
A doua întrebare vine în contextul în care documentele dezvăluie un atac concertat cibernetic asupra instituţiilor statului, iar fostul şef NATO, Jens Stoltenberg, a menționat că, în condițiile unui atac cibernetic împotriva unui stat NATO, nu este exclusă activarea articolului 5.