CCR a declarat, joi, neconstituțional articolul din Codul Penal care le permitea procurorilor să obțină întreruperea termenului de prescripţie a răspunderii penale.
Fiecare infracțiune are un termen în care, dacă nu există o decizie de condamnare, fapta se prescrie și persoana care a comis-o nu mai poate fi trasă la răspundere. Doar că, pe parcursul anchetei, acest termen putea fi prelungit prin faptul că, pentru desfășurarea anumitor proceduri administrate de procurori, se cerea întreruperea sa. Practic, acea perioadă nu era luată în considerare și termenul de prescripție continua să curgă după finalizarea procedurii.
Articolul a ajuns pe masa magistraților în 2018, după ce au făcut sesizări mai multe instanțe din țară. El spunea „Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză". CCR a stabilit atunci că această generalizare, prin care orice acțiune a procurorului avea efectul întreruperii prescripţiei, era neclară, imprevizibilă şi incoerentă și trebuie înlocuită. Cum în 4 ani nu a fost modificată de Parlament, Curtea a constatat neconstituționalitatea.
Acum, Parlamentul are la dispoziție 45 de zile să găsească formula constituțională.
Magistrații CCR au explicat situația, într-un comunicat, după ce în spațiul public au apărut mai multe acuzații că prin decizia de ieri i-ar ajuta pe cei urmăriți penal în dosare cu termene aproape de prescripție.
"Din 2018 şi până în prezent, nu a fost luată nicio măsură, astfel încât prevederea 'cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea' a rămas neterminată şi inaplicabilă. În aceste condiţii, prin decizia prezentă s-a declarat neconstituţional textul rămas în vigoare.
Urmează ca legiuitorul să ia în sine măsurile necesare pentru punerea în aplicare a Deciziei 297 din 2018 şi a prezentei decizii. Menţionăm încă o dată că în mod incorect şi nejustificat se reţine că prin decizia noastră am fi eliminat instituţia întreruperii prescripţiei penale", au transmis oficialii Curţii.
Dosare mari, în pericol. Deja încep să se vadă efecte
Surse citate de G4Media spun că, dacă situația nu este rezolvată în 45 de zile, dosare mari vor fi oprite pe motiv că faptele se prescriu. Unul dintre ele ar fi Dosarul Hidroelectrica, în care sunt judecate Elena Udrea și Ioana Băsescu.
Alți beneficiari menționați de sursa citată ar fi fostul primar al Piteștiului Tudor Pendiuc, fostul șef al Casei Naționale de Asigurări Lucian Duță sau fostul șef ANAF Sorin Blejnar.
De altfel, publicația citată arată că deja joi seară, la câteva ore după decizia CCR, avocații lui Duță au la Curtea de Apel București o cerere în care solicită repunerea pe rol a procesului.
Fostul șef al CNAS a fost condamnat în primă instanță la 6 ani de închisoare, în dosarul cardului național de sănătate. Procurorii DNA l-au acuzat că a primit o mită de 6,3 milioane euro, în schimbul acordării unui contract din bani publici către două firme de software.
În cererea depusă joi, avocații săi spun că, odată cu declararea neconstituțională a articolului din Codul Penal, procesul trebuie reluat pentru ca judecătorii să stabilească faptul că în cazul său a intervenit prescripția.
Iar situația poate fi cu atât mai frustrantă pentru procurori, de vreme ce astăzi era așteptat un verdict final.
USR a depus proiect de lege să rezolve problema
Vineri dimineață, parlamentarii USR au anunțat că au depus o iniţiativă legislativă pentru modificarea Codului Penal în acord cu deciziile CCR şi solicită adoptarea în procedură de urgenţă, astfel încât corupţii să nu scape de dosarele penale cu ajutorul chichiţelor legislative.
„Dacă legea nu va fi modificată urgent, chiar înainte sa fie publicată decizia CCR în Monitorul Oficial, toate dosarele penale în care ar fi fost depăşit termenul de prescripţie a răspunderii penale dacă nu ar fi operat întreruperea, inclusiv dosare de politicieni corupţi sau interlopi periculoşi, vor putea fi închise prin prescrierea răspunderii penale. Dacă Iordache legifera activ pentru a scăpa grangurii de dosare, Predoiu îi face scăpaţi prin inacţiune”, acuză cei de la USR.
Ei susțin că, în mandatul de ministru al Justiţiei, Stelian Ion a finalizat proiectul de modificare a Codului Penal şi l-a pus în transparenţă publică din data de 27 iulie 2021, dar ulterior miniştrii Bode şi Predoiu (ambii PNL) nu l-au promovat nici până în prezent, deşi termenul de transparenţă s-a împlinit din data de 8 septembrie 2021.
”Cătălin Predoiu ocupă degeaba postul de ministru al Justiţiei sau poate tocmai aceasta este misiunea lui acolo, să-i scape de dosare penale pe unii politicieni şi interlopi. Declaraţia lui Predoiu, prin care recunoaşte că proiectul era deja finalizat la Minister, dar că încă mai aşteaptă până îl trimite la Parlament, să vadă mai întâi motivarea CCR, este încă o dovadă a relei sale credinţe sau a incompetenţei crase”, a afirmat Stelian Ion, vicepreşedinte USR.