Uniunea Europeană a ajuns la un acord, miercuri dimineaţa, asupra unor noi reguli menite să împartă mai bine costurile şi găzduirea imigranţilor şi să limiteze numărul de persoane care vin, discuţiile pe această temă durând de ani de zile.
Reprezentanţii Parlamentului European şi ai guvernelor UE au ajuns la un acord după discuţii care au durat toată noaptea cu privire la reglementările UE denumite Noul Pact privind migraţia şi azilul, care ar trebui să intre în vigoare anul viitor, relatează AFP şi Reuters.
"S-a ajuns la un acord politic asupra celor cinci dosare ale noului Pact privind migraţia şi azilul", a scris preşedinţia spaniolă a Consiliului UE pe X. Comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, a salutat un "moment istoric".
Acordul politic trebuie încă să fie aprobat în mod oficial în plen de Consiliul European (statele membre) şi de Parlamentul European.
Reglementările se referă la depistarea imigranţilor ilegali la sosirea lor în Uniunea Europeană, la procedurile de gestionare a cererilor de azil, la normele de stabilire a ţării UE responsabile de soluţionarea cererilor şi la modalităţile de gestionare a crizelor.
Eforturile anterioare de împărţire a responsabilităţii de a găzdui migranţi au eşuat, deoarece în special membrii estici ai UE (inclusiv România, dar mai ales Ungaria) nu au fost dispuşi să primească persoane care au ajuns iniţial în Grecia, Italia sau alte ţări mediteraneene.
Cine nu vrea migranţi plăteşte
În cadrul noului sistem, ţările care nu se află la graniţă vor avea de ales între a accepta refugiaţi sau a plăti într-un fond al UE.
De asemenea, sistemul de control preconizat va încerca să facă distincţia între cei care au nevoie de protecţie internaţională şi cei care nu au nevoie de ea.
Persoanele ale căror cereri de azil au şanse reduse de reuşită, cum ar fi cele din India, Tunisia sau Turcia, pot fi împiedicate să intre în UE şi reţinute la frontieră, la fel ca persoanele considerate ca reprezentând o ameninţare la adresa securităţii.
Intrăm în Schengen?
În acest context, copreşedintele REPER, Dragoş Pîslaru, spune că Austria nu mai are niciun argument prin care să se opună aderării totale a României la Schengen.
”Orice condiţionare a Austriei devine inutilă. Cer Guvernului României, domnului Ciolacu şi preşedintelui Iohannis să folosească inteligent acest acord la nivel european pentru ca românii să nu mai fie umiliţi la cozi interminabile şi economia României să nu mai aibă de suferit”, subliniază pe Facebook Dragoş Pîslaru.
”De la Bruxelles mesajul este clar: niciun european nu trebuie discriminat în baza unei retorici electorale privind migraţia şi niciun stat membru nu poate să şantajeze UE pe această temă.
Bucureştiul trebuie acum să acţioneze pentru ca mesajul acesta să se audă din ce în ce mai tare la Viena”, adaugă copreşedintele REPER.
"Austria a pierdut şi ultima bucăţică din pretextul pe care l-a folosit ca să se opună intrării României în Schengen! Uniunea Europeană are un acord asupra migraţiei, tocmai s-au încheiat negocierile. Nehammer NU mai are de ce să se agaţe ca să discrimineze românii şi să-i umilească la cozi prin vămi", a postat pe Facebook şi Vlad Gheorghe, europarlamentar USR.
Tabere de prizonieri la frontierele UE?
Grupurile de apărare a drepturilor refugiaţilor au declarat că această măsură va crea adevărate tabere de prizonieri la frontierele UE.
Noul pact privind migraţia şi azilul prevede controale mai stricte la sosirea migranţilor în UE, dar şi centre închise în apropierea frontierelor.
Întâmplător, acest progres în cadrul negocierilor din UE a avut loc la scurt timp după adoptarea unei legi controversate privind imigraţia în Franţa, care a provocat o criză în tabăra preşedintelui Emmanuel Macron din cauza susţinerii ei de către extrema dreaptă.
Pactul privind azilul şi migraţia, prezentat de Comisia Europeană în septembrie 2020, reprezintă o nouă încercare de revizuire a normelor europene, după eşecul unei propuneri anterioare, în 2016, în urma crizei refugiaţilor.
Acesta prevede în special controale mai stricte la sosirea migranţilor în UE, centre închise în apropierea frontierelor pentru a-i trimite mai repede înapoi pe cei care nu au dreptul la azil şi un mecanism obligatoriu de solidaritate între statele membre în beneficiul statelor aflate sub presiune migratorie.
Obiectivul este ca toate textele să fie adoptate definitiv înainte de alegerile europene din iunie 2024, într-un moment în care chestiunea imigraţiei domină dezbaterea politică în multe ţări europene, pe fondul creşterii popularităţii partidelor de extremă dreapta şi populiste.
Aproximativ 50 de ONG-uri, printre care Amnesty International, Oxfam, Caritas şi Save the Children, au trimis o scrisoare deschisă negociatorilor pentru a-i avertiza asupra riscului de a vedea cum pactul privind migraţia va duce la "un sistem prost conceput, costisitor şi crud".
Eurodeputatul Damien Carême, din grupul Verzilor, a denunţat un pact care "face de ruşine cele mai bune valori ale Europei". "Vom finanţa ziduri, sârmă ghimpată şi sisteme de protecţie în toată Europa", a declarat el.
Ce prevede noul pact privind migraţia
Reforma în discuţie la Bruxelles păstrează regula actuală potrivit căreia prima ţară în care un solicitant de azil intră în UE este responsabilă de cazul său, cu câteva ajustări.
Pentru a ajuta ţările mediteraneene, unde ajung mulţi migranţi, a fost organizat un sistem de solidaritate obligatorie în caz de presiune migratorie. Celelalte state membre trebuie să contribuie prin preluarea solicitanţilor de azil (relocări) sau prin acordarea de sprijin financiar.
Reforma prevede, de asemenea, o "verificare" a migranţilor la sosire şi o "procedură la frontieră" pentru cei care, din punct de vedere statistic, au cele mai mici şanse de a primi azil.
Ei vor fi reţinuţi în centre pentru a putea fi trimişi mai repede în ţara de origine sau de tranzit. Această procedură se va aplica cetăţenilor din ţările pentru care rata medie de recunoaştere a statutului de refugiat în UE este mai mică de 20%.
Consiliul (statele membre) a insistat asupra faptului că şi familiile cu copii sub 12 ani ar trebui să fie acoperite de o astfel de procedură, care implică o formă de detenţie, în centre situate în apropierea frontierelor sau a aeroporturilor, de exemplu.
Parlamentul European a obţinut garanţii privind un mecanism de monitorizare a drepturilor fundamentale în cadrul acestor proceduri la frontieră, condiţiile de primire a familiilor cu copii mici şi accesul la consiliere juridică gratuită pentru migranţi, a declarat pentru AFP eurodeputata franceză Fabienne Keller (Renew Europe), raportor pentru unul dintre texte.
Un alt text convenit este un regulament privind situaţiile de criză şi de forţă majoră, menit să organizeze un răspuns în cazul unui aflux masiv de migranţi într-un stat membru al UE, aşa cum a fost cazul în momentul crizei refugiaţilor din 2015-2016.
Şi în acest caz regulamentul prevede o solidaritate obligatorie între statele membre şi introducerea unui sistem de derogare care protejează mai puţin solicitanţii de azil decât procedurile obişnuite, cu posibilitatea de a prelungi durata de detenţie la frontierele externe ale blocului.
În prezent, UE se confruntă cu o creştere a numărului de sosiri neregulamentare şi a cererilor de azil. Cererile de azil ar putea ajunge la peste un milion până la sfârşitul anului 2023, potrivit Agenţiei UE pentru Azil (EUAA).