Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a discutat telefonic vineri cu premierul armean, Nikol Pashinyan, şi cu preşedintele azer, Ilham Aliev, în timp ce Şeful diplomaţiei americane, Mike Pompeo, a îndemnat vineri „terţele părţi” să păstreze distanţa faţă de conflictul din Nagorno-Karabah.
În convorbirea telefonică, Macron i-a îndemnat pe premierul armean și pe preşedintele azer să declare încetarea focului în Nagorno-Karabah, a informat Palatul Elysee, notează AFP.
În contextul în care luptele s-au intensificat vineri, preşedintele francez „a reiterat apelurile la încetarea focului şi a propus iniţierea unui proces şi unei metodologii care să conducă la reluarea negocierilor în cadrul Grupului de la Minsk”, a precizat preşedinţia Franţei. „Lucrările au început de vineri seară”, a adăugat sursa.
Franţa prezidează împreună cu Rusia şi Statele Unite Grupul de la Minsk însărcinat cu medierea acestui conflict.
În discuţiile avute, Emmanuel Macron a mai abordat cazul celor doi jurnalişti ai cotidianului francez Le Monde răniţi în urma unui „bombardament” şi evacuaţi vineri spre Erevan, a precizat Palatul Elysee.
Mai devreme în cursul zilei, ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, a avertizat Azerbaidjanul, susţinut de Turcia, şi Armenia împotriva unei „internaţionalizări a conflictului” şi riscului unei „escaladări scăpate de sub control”.
Pompeo speră ca informațiile privind prezența unor jihadiști sirieni să fie nefondate
Și șeful diplomaţiei americane, Mike Pompeo, a îndemnat vineri "terţele părţi" să păstreze distanţa faţă de conflictul din Nagorno-Karabah, exprimându-şi speranţa ca informaţiile privind prezenţa unor "jihadişti sirieni" în Azerbaidjan să fie nefondate, notează AFP.
Luptele dintre armeni şi azeri pentru Nagorno-Karabah, regiune azeră populată majoritar de armeni şi care s-a separat odată cu prăbuşirea URSS, au continuat vineri, cu lovituri azere asupra principalului oraş al regiunii secesioniste.
Franţa a acuzat Turcia că înrăutăţeşte situaţia trimiţând, după cum a afirmat, "jihadişti" din Siria pentru a lupta alături de azeri.
"Ar trebui să îl întrebaţi pe preşedintele (turc Recep Tayyip) Erdogan de ce a luat o asemenea decizie", le-a declarat Mike Pompeo jurnaliştilor în avionul cu care s-a întors din Croaţia, ultima etapă a unui miniturneu european.
Erdogan respinge apelul la pace
Referindu-se la "informaţiile" despre trimiterea în Azerbaidjan a unor "combatanţi sirieni", el a spus: "Sper că nu este cazul".
Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a afirmat că 300 de luptători "jihadişti" au plecat din Siria înspre Azerbaidjan trecând prin Turcia, o "linie roşie", după cum a subliniat.
"Am îndemnat pe toată lumea să rămână deoparte, cu excepţia cazului în care lansează un apel la încetarea focului" şi afirmă că "dialogul" trebuie să reprezinte "metodologia pentru a restabili ordinea, a restabili pacea", a continuat şeful diplomaţiei SUA.
În cazul "internaţionalizării" conflictului, cu "terţe părţi care aduc muniţie, sisteme de arme sau numai consilieri şi aliaţi, creşte complexitatea, creşte riscul de a pierde vieţi omeneşti", a adăugat Mike Pompeo.
"Sigur că am comunicat acest mesaj atât liderilor azeri şi armeni, cât şi turcilor", a mai spus secretarul de stat american.
La începutul anilor 1990, secesiunea provinciei Nagorno-Karabah a antrenat un război care s-a soldat cu 30.000 de morţi. Conflictul era aproape îngheţat, în pofida unor ciocniri frecvente, în special în 2016.
Luptele sângeroase au reînceput duminică. Azerbaidjanul a declarat oficial că îşi va continua operaţiunile până la eliberarea completă a teritoriului sau "retragerea totală" a armenilor.
La rândul său, Erevanul a amorsat o deschidere timidă, afirmând că este "pregătit" să se implice alături de Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) pentru restabilirea unei încetări a focului în Nagorno-Karabah.