Khalid Sheikh Mohammed, strategul atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001 asupra Statelor Unite, urma să pledeze vinovat vineri în fața instanței. Acest lucru nu se va mai întâmpla, întrucât guvernul american a blocat acordul pentru pledoarie. De ce vrea Washingtonul să-l împiedice pe strategul 9/11 să vorbească în fața instanței?
Khalid Sheikh Mohammed, denumit KSM, urma să depună pledoarie la o instanță de război în baza navală din Guantanamo Bay, din sud-estul Cubei.
O curte federală de apel a oprit, joi seară, procedurile programate, luând în considerare cererile guvernului SUA de a abandona acordurile de pledoarie semnate de Mohammed și alți doi inculpați, întrucât ar cauza un prejudiciu "ireparabil" atât acestuia, cât și opiniei publice.
Un complet de trei judecători a motivat că întârzierea „nu ar trebui interpretată în niciun mod ca o hotărâre pe fond”, ci a avut ca scop să acorde timp instanței pentru a primi o informare completă și a asculta argumentele într-o procedură accelerată.
Această întârziere înseamnă că problema va cădea în sarcina viitoarei administrații Trump, relatează BBC.
Iată ce ar fi trebuit să se întâmple săptămâna aceasta și cum s-a ajuns la acest blocaj:
La audierea care urma să înceapă vineri dimineață Mohammed trebuia să pledeze vinovat pentru implicarea sa în atacurile din 11 septembrie 2001, când atacatorii au deturnat avioane de pasageri și le-au prăbușit în World Trade Center din New York și în clădirea Pentagonului. Un alt avion s-a prăbușit pe un câmp din Pennsylvania, după ce pasagerii au ripostat.
Audierea lui Riday trebuia să aibă loc într-o sală de judecată de la baza navală Guantanamo, unde membrii familiei celor uciși și presa ar fi urmat să se afle într-o sală de vizionare, în spatele unui geam gros.
23 de ani de tergiversări
Acordul de pledoarie a fost încheiat vara trecută, după doi ani de negocieri. Însă audierile preliminare, desfășurate la o instanță militară de la baza navală Guantanamo, au loc de mai bine de un deceniu, fiind complicate de aspectele legate de tortura la care ar fi fost supus KSM și alți inculpați, în timp ce se aflau în custodia SUA și care ar fi afectat probele obținute de autorități.
După arestarea sa în Pakistan în 2003, Mohammed a petrecut trei ani în închisorile secrete ale CIA, unde ar fi fost supus de 183 de ori la tortură prin simularea înecului ("waterboarding"), printre alte așa-numite "tehnici avansate de interogare", care includ privarea de somn și nuditatea forțată.
Karen Greenberg, autoarea cărții "The Least Worst Place: How Guantanamo Became the World's Most Notorious Prison", spune că utilizarea torturii "a făcut practic imposibilă aducerea acestor cazuri în judecată într-un mod care respectă statul de drept și jurisprudența americană".
"Este aparent imposibil să se prezinte dovezi în aceste cazuri fără utilizarea probelor derivate din tortură. Mai mult, faptul că acești indivizi au fost torturați adaugă un alt nivel de complexitate urmăririlor penale", a explicat ea.
Cazul ține și de competența comisiilor militare, care funcționează după reguli diferite față de sistemul tradițional de justiție penală din SUA și încetinesc procesul.
Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, l-a numit pe înaltul oficial care a semnat acordul de pledoarie cu KSM. Austin a susținut apoi că se afla într-o călătorie în momentul în care a desemnat oficialul și ar fi fost prins prin surprindere, potrivit New York Times.
Câteva zile mai târziu, secretarul Apărării a încercat să-și revoce decizia, arătând într-o notă: "Responsabilitatea pentru o astfel de decizie ar trebui să-mi revină mie, ca autoritate superioară."
Cu toate acestea, atât un judecător militar, cât și o comisie militară de apel au decis că înțelegerea era valabilă și că Austin a acționat prea târziu.
Într-o altă încercare de a bloca acordul, guvernul american a cerut săptămâna aceasta unei curți federale de apel să intervină, subliniind că Mohammed și ceilalți doi inculpați au fost acuzați de "săvârșirea celui mai flagrant act criminal pe teritoriul american din istoria modernă" și că aplicarea acordurilor "ar priva guvernul și poporul american de un proces public în ceea ce privește vinovăția intimaților și posibilitatea pedepsei capitale, în ciuda faptului că secretarul apărării a retras în mod legal acele acorduri".
Altfel spus, acordul de pledoarie afectează actul de justiție.
După anunțarea acordului, vara trecută, senatorul republican Mitch McConnell, pe atunci liderul partidului în această cameră a Congresului, a lansat o declarație în care îl descrie drept "o abdicare revoltătoare de la responsabilitatea guvernului de a apăra America și de a oferi dreptate".
Unele familii ale celor uciși în atacuri au criticat, de asemenea, acordul, spunând că este prea indulgent sau lipsit de transparență. Altele îl consideră o cale către formularea condamnării în procedurile complexe și de lungă durată și s-au declarat dezamăgite de intervenția recentă a guvernului.
Ce include acordul de pledoarie
Detaliile complete ale acordului încheiat cu Mohammed și doi dintre co-inculpații săi nu au fost făcute publice. Se știe că o înțelegere înseamnă, practic, că inculpatul nu s-ar confrunta cu un proces vizând pedeapsa cu moartea.
Într-o ședință de judecată de miercuri, echipa juridică a lui KSM a confirmat că acesta a acceptat să pledeze vinovat pentru toate acuzațiile. El nu s-a adresat personal instanței, ci prin intermediul echipei sale de avocați, alături de care a examinat acordul și a făcut modificări minore ale formulării propuse de acuzare și judecător.
Dacă acordul e menținut și acceptat de către instanță, următorul pas ar fi desemnarea unui juriu militar pentru a audia probele într-o audiere și a emite o sentință.
Avocații consideră că acesta va fi un proces public, în care supraviețuitorilor și membrilor familiei celor uciși li se va oferi posibilitatea de a da declarații. Conform acordului, familiile ar putea, de asemenea, să-i pună întrebări lui Mohammed, la care acesta ar trebui "să răspundă pe deplin și sincer", spun avocații.
Vedeta de la Guantanamo
De aproape două decenii, Khalid Sheikh Mohammed este cel mai cunoscut deținut din Guantanamo și totodată unul dintre ultimii suspecți de terorism închiși aici.
El a fost acuzat de multiple infracțiuni, inclusiv conspirație și crimă, soldate cu 2.976 de victime și este deținut din 2006 într-o închisoare militară din Guantanamo Bay după ce a fost capturat de CIA.
Închisoarea a fost deschisă în urmă cu 23 de ani, la 11 ianuarie 2002, în timpul "războiului împotriva terorii" declanșat de administrația G.W. Bush după atacurile de la 11 septembrie.
Cei mai mulți dintre cei deținuți aici nu au fost niciodată acuzați, iar închisoarea militară a devenit ținta criticilor virulente din partea activiştilor și a Națiunilor Unite pentru tratamentul aplicat deținuților. Cei mai mulți au fost repatriați sau relocați în alte țări.
În prezent, la Guantanamo se află 15 deținuți, cel mai mic număr din istoria acestei închisori. Cu excepția a șase dintre ei, aceștia au fost acuzați sau condamnați pentru crime de război.
KSM a spus anterior că a planificat "de la A la Z operațiunea 9/11". El a avut ideea instruirii piloților pentru a îndrepta avioanele comerciale în clădiri și i-a prezentat planurile lui Osama bin Laden, fostul lider al grupării islamiste al-Qaeda.
T.D.