Mii de israelieni și-au părăsit țara după atacul Hamas din 7 octombrie și au găsit un refugiu aproape de casă pe o insulă care joacă acum un rol geopolitic esențial în Orientul Mijlociu.
În vremuri liniștite, clădirea de patru etaje în care se află sediul centrului comunității evreiești din Larnaca este o oază de pace. Dacă vizitatorii se înmulțeau, de obicei aceștia veneau pentru a se ruga, pentru a se bucura de mâncarea cușer ori pentru a afla mai multe despre taberele amenajate de britanici în care au fost aduși peste 53.000 de supraviețuitori ai Holocaustului între 1946 și începutul anului 1949, când ultimii 10.000 de evrei au fost evacuați în noul stat israelian.
Dar în aceste zile centrul a intrat în faza de criză: holurile și sălile sunt pline de evacuați, unii tineri, alții bătrâni, legați cu toții de dorința comună de a căuta mângâiere pe o insulă aflată la puțin peste o jumătate de oră de zbor de casă, Cipru, relatează The Guardian.
"În jur de 1.000 de oameni ajung în fiecare zi. Peste 16.000 de persoane au sosit până acum în Cipru în căutarea liniștii de la acea zi groaznică", a spus Arie Zeev Raskin, rabinul șef al insulei.
"Sunt mame singure, copii traumatizați care nu se pot obișnui cu sunetul rachetelor care zburau în fiecare zi. Le oferim orice avem, fie că e un pat, hrană sau cazare temporară"
În luna care s-a scurs de la izbucnirea conflictului în care au murit 1.200 de israelieni și peste 11.000 de palestinieni, iar peste 240 de oameni au fost luați ostatici, multe familii din Israel s-au îndreptat spre Cipru de teama războiului.
Însă sosirea israelienilor nu s-a produs în aceeași direcție. Rezerviștii din străinătate care răspund la chemarea lui Benjamin Netanyahu la arme trec și ei prin Cipru, în timp ce se îndreptau în sens invers.
"Am avut oameni tineri, tineri rezerviști evrei, cum ar fi din Argentina", a spus rabinul. "Aș putea scrie o carte despre ceea ce am văzut, acte de o generozitate incredibilă din partea ciprioților, fapte pe care nu le-am văzut în toți acești ultimi 20 de ani la un loc", a spus el.
Alții vin în Cipru pentru o scurtă vacanță în care să se mai curețe de angoasa războiului. "Trebuia să scăpăm de tot zgomotul, de rachete, de lupte, așa că eu și prietenii mei am petrecut cinci zile în Ayia Napa. Ne simțim în siguranță aici", a explicat Israel Pertz, în vârstă de 23 de ani, despre opțiunea lui pentru stațiunea din sudul Ciprului.
Nu numai israelienii au venit în ultima săptămână în Cipru, notează ziarul britanic.
Pe fondul temerilor crescânde privind extinderea conflictului, ambasadele occidentale din Nicosia s-au aflat, de asemenea, într-o situație de urgență, așteptându-se ca această insulă strategică din Mediterană să devină din nou un centru de evacuare și un centru nervos pentru distribuirea ajutorului umanitar.
În 2006, cel mai estic stat UE a acționat ca punct de tranzit pentru peste 30.000 de străini care fugeau de războiul din Liban. Ciprul a jucat același rol la începutul anului, când mii de deținători de pașapoarte britanice au fost aduși cu avionul din Sudan.
Ministrul cipriot de externe Constantinos Kombos a spus că peste 100.000 de oameni ar putea fi evacuați în Cipru din Liban și în ale părți din regiune, în eventualitatea escaladării conflictului. El a afirmat în parlament că peste 1.000 de bărbați, femei și copii din 35 de țări au fost aduși pe insulă din 7 octombrie.
Trupele SAS și alte forțe speciale din Germania și Olanda au fost puse în așteptare în baze militare pe care Marea Britanie le păstrează în fosta sa colonie. Se bănuiește că trupele de elită sunt specializate în misiuni de salvare a ostaticilor.
"Ciprul s-a dovedit un paradis sigur, ochiul furtunii când alte regiuni erau în flăcări. Dar situația s-ar putea schimba dacă numeroșii refugiați din Siria și Liban care vin în Cipru nu sunt acceptați de alte state membre UE și rămân blocați aici. Războiul adevărat ar aduce un haos adevărat pe insulă", a spus profesorul Hubert Faustmann, care predă istorie și științe politice la Universitatea din Nicosia.
Ca și Atena, Nicosia a preferat ani la rând o abordare mai mult pro-arabă decât pro-israeliană. Deteriorarea relațiilor dintre Israel și Turcia, precum și descoperirea de rezerve de gaz în largul coastei israeliene au pavat ulterior calea către relații mai strânse și o alianță energetică care s-a întărit tot mai mult.
Președintele cipriot Nikos Christodoulides și premierul elen Kyriakos Mitsotakis s-au grăbit să condamne atacurile Hamas, susținând în același timp public dreptul la autoapărare al Israelului.
Însă cei doi lideri au urmărit totodată să atingă un echilibru diplomatic. Mai mult, Mitsotakis și-a exprimat îngrijorarea cu privire la civilii nevinovați au fost uciși, răniți sau strămutați de bombardamentele din Gaza.
Christodoulides a propus ca Cipru să înființeze un coridor maritim umanitar către fâșia de coastă asediată pentru a transporta "un flux susținut, sigur, de mare volum de asistență umanitară către Gaza pe termen imediat, mediu și lung".
Oficialii spun că transporturile ar putea fi expediate din Limassol, principalul port al țării, către Gaza, la doar 408 kilometri distanță, de îndată ce va exista o pauză a ostilităților iar situația de la fața locului o va permite.
"Cipru, în virtutea geografiei sale, joacă un rol crucial. Dacă UE vrea cu adevărat să devină un actor geopolitic mai important, testul suprem va fi aici, în estul Mediteranei", a spus Ian Lesser, vicepreședintele organizaţiei nonprofit German Marshall, miercuri, în timpul unei vizite pe insulă.
T.D.