Președintele Klaus Iohannis a atacat la CCR Legea de modificare a funcționării Curții de Conturi, afirmând că încalcă mai multe articole din Constituție.
Șeful statului spune, printre altele, că prin atribuțiile introduse se aduce atingere rolului Curții de Conturi consacrat de dispozițiile art. 140 din Constituție.
Citește AICI întreaga sesizare transmisă de Klaus Iohannis la CCR
”Atribuții precum „participarea la îmbunătățirea reformelor din sectorul public și a cadrului de reglementare și procedural al entităților din sectorul public cu care colaborează, în acest sens” sau „contribuie la îmbunătățirea competențelor profesionale ale personalului din cadrul entităților publice, prin organizarea de seminarii” aduc atingere rolului Curții de Conturi consacrat de dispozițiile art. 140 din Constituție”, se arată în sesizare.
Ilie Sârbu și Niculae Bădălău au fost votați în conducerea Curții de Conturi
Totodată, Klaus Iohannis aduce aceleași critici de neconstituționalitate normei prin care Curtea de Conturi va exercita funcția de control fără a se pronunța asupra oportunității operațiunilor.
Mai mult, spune președintele, sensul sintagmei care se referă la „colaborarea” cu entitățile din sectorul public este unul contrar exigențelor de calitate ale legii impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție.
Șeful statului spune că nu este clară linia de demarcație între contribuția la reforma și cadrul procedural al entităților din sectorul public și activitatea de control a acestora, în condițiile în care aceeași autoritate este și cea care trebuie să realizeze controlul modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public.
Principiul independenței membrilor Curții de Conturi nu mai e respectat
Klaus Iohannis critică și următorul articol din lege: „Conducerea Curții de Conturi se exercită de plenul Curții de Conturi și de către Președinte. Conducerea executivă se exercită de către Președinte, care coordonează, îndrumă și conduce, după caz, întreaga activitate a acesteia, potrivit competențelor conferite de prezenta lege. Președintele este ajutat de doi vicepreședinți care sunt consilieri de conturi”.
Noua soluție legislativă cuprinsă în teza I a alin. (1) al art. 9, spune șeful statului, îi atribuie, așadar, președintelui Curții de Conturi aceleași competențe ca și plenului acesteia.
”Totodată, potrivit tezei a II-a a alin. (1) al art. 9 în forma propusă de legea criticată, președintele Curții de Conturi va coordona, îndruma și conduce, după caz, întreaga activitate a acesteia”, se mai arată în sesizare.
Astfel, Iohannis afirmă că ”din coroborarea celor două teze rezultă că principiul independenței membrilor Curții de Conturi în exercitarea mandatului lor nu mai este respectat”.
Klaus Iohannis mai arată în sesizare că modificarea Legii privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi încalcă principiul bicameralismului.
„Legea supusă controlului de constituţionalitate a fost adoptată tacit de Camera Deputaţilor, în calitate de primă Cameră sesizată, şi adoptată de Senat, în calitate de Cameră decizională.
Prin raportare la amploarea modificărilor aduse de Senat, în calitate de Cameră decizională, apreciem că legea a fost adoptată cu nesocotirea principiului bicameralismului”, spune Iohannis.
I.O.