Instanţele dau decizii contradictorii referitoare la amenzile din pandemie. Studiu de caz realizat de EFOR

Instanţele dau decizii contradictorii referitoare la amenzile din pandemie. Studiu de caz realizat de EFOR

Expert Forum a lansat, marți, raportul anual pentru 2021: ”Statul în ceață. Sau cum eşuează România în a folosi big data pentru reforma administraţiei publice”.

Raportul se referă la diverse date care nu sunt colectate de administrație și, prin urmare, sunt afectate procesele de public policy, iar informațiile utile omise.

”În România administraţia produce în mod natural date valoroase în timp ce funcţionează, însă ele se pierd, pentru că nimeni nu le colectează pentru a monitoriza şi a îmbunătăţi procesele de public policy. De pildă, pe timpul pandemiei, Poliţia a aplicat sancţiuni, dar nu ştim cu exactitate cui, cât şi pentru ce, pentru că n-a existat interesul să se ţină o evidenţă detaliată.

ADVERTISING

Acesta e doar un exemplu de ocazie ratată între atâtea altele, care demonstrează că trebuie schimbată logica internă de funcţionare a instituţiilor pentru a genera informaţie utilă, nu doar pentru public, dar mai ales pentru propriul lor management. Fără asta, niciun sistem de e-government transplantat din afara administraţiei publice nu va da vreodată rezultate”, precizează EFOR într-un comunicat de presă remis SpotMedia.ro.

Sancțiunile din timpul pandemiei

Expert Forum dă ca exemplu sancțiunile aplicate în timpul pandemiei de COVID-19.

Sursa citată arată că nu se poate face o evaluare a politicii sancționatorii în lipsa unor date complete privind sancțiunile aplicate, defalcate în funcție de tipul sancțiunii (amenda sau avertisment), locul aplicării sancțiunii (rural sau urban) și motivele pentru aplicarea sancțiunii. 

ADVERTISING
FĂRĂ SCURTĂTURI. Ajungem departe

Motivul: polițiștii nu au colectat aceste date la nivel de detaliu.

De ce este important:

”Doar așa am putea vedea daca într-adevăr sancțiunile s-au aplicat cu precădere în locuri unde au existat probleme de conformare la lege sau au mers mai degrabă spre grupuri vulnerabile, daca a existat o utilizare diferențiată a avertismentelor și a amenzilor în funcție de gravitatea încălcărilor, daca diferitele organe de aplicare a legii au aplicat amenzi situate în jurul aceleiași valori medie sau exista disparități.

Din răspunsurile primite de la Poliția Română rezulta ca aceste date nu sunt colectate în practica de zi cu zi la acest nivel de detaliu, spre deosebire de Jandarmeria Română care ne-a pus la dispoziție date defalcate pentru toate județele”, se arată în comunicat.

ADVERTISING

Cum au procedat instanțele

Întrucât datele au fost incomplete, EFOR a atacat în instanță în toate județele răspunsul primit de la Poliţie, generând 42 de procese cu obiect cvasi-identic. 

Instanțele au soluționat dosarele extrem de diferit, de la județ la județ.

”Deși procedurile judiciare nu s-au finalizat în toate dosarele, avem deja suficiente hotărâri care să ne permită să concluzionam ca nici la 20 de ani după intrarea în vigoare a principalului instrument de transparenta romanesc – legea 544/2001 – nu exista o înțelegere unitara a felului în care publicul poate avea acces la informații deținute de stat.

Mai mult, divergenta de opinii intre instanțe este majora (in prima instanță EFOR a câștigat în 21 de dosare, iar Poliția în 20 de dosare (dosarul de la Galați are un prim termen în aprilie 2021 deși plângerea a fost introdusa iunie 2020); în recurs EFOR a câștigat în 8 dosare, iar  Poliția în 12 dosare – restul dosarelor sunt încă pe rol).

Avem chiar soluții divergente la nivelul aceleiași curți de apel de la completuri diferite”, explică EFOR.

Conform comunicatului, concluzia e clară și simplă: ”nu doar la nivelul administrației exista interpretări variate ale legii 544/2001 – așa cum am arătat doua instituții de aplicare a legii (Poliția și Jandarmeria) privesc diferit chestiunea accesului la informații – dar divergentele de opinie se perpetuează și la nivelul sistemului judiciar generându-se un climat de incertitudine juridica majora”.

Într-un final, la aproape un an de când a fost instituită starea de urgență în România, statul român nu are date complete despre câte sancțiuni au fost aplicate la nivel național pentru încălcare restricțiilor, ce fel de sancțiuni au fost aplicate, care sunt zonele problematice unde au fost aplicate mai multe sancțiuni și care este cauza.

Puteți citi raportul integral aici:

Citește articolele zilei pe SpotMedia.ro


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇