Platforma Graphs.ro, care face zilnic graficele privind evoluţia pandemiei de COVID-19 în România, detaliază un nou sistem „mai echitabil” pentru evaluarea riscului epidemiologic din judeţe.
Este vorba despre indicatorul în funcţie de care se decide încadrarea în cele trei scenarii: verde, galben sau roşu.
În prezent, autorităţile iau decizii în funcţie de incidenţa cazurilor cumulată la 14 zile la 1.000 de locuitori.
Mai mulţi primari de mari oraşe s-au plâns de această metodă, pentru că judeţele în care se testează mult au automat mai multe cazuri şi, aşadar, o incidenţă mai mare care le plasează în scenariul roşu.
Diferenţe uriaşe de la un judeţ la altul
Acum, Graphs.ro vine cu această propunere pentru că nivelul de testare raportat la populaţie diferă foarte mult de la un judeţ la altul.
De exemplu, pentru data de 17 februarie, Caraş Severin raporta doar 104 teste pe săptămână la 100.000 locuitori, în timp ce Timiş raporta cele mai multe teste - 2.690 pe săptămână la 100.000 locuitori.
Platforma arată că un indicator potrivit pentru a judeca nivelul de testare dintr-un judeţ este rata de pozitivare a testelor.
Un indicator potrivit pentru a judeca nivelul de testare dintr-un județ este rata de pozitivare a testelor (cazuri noi depistate la 100 de teste procesate), cu niveluri sub 5% considerate a ține epidemia sub control. Conform acestui indicator, pentru aceste date estimative de testare, rata cea mai mare era în Caraș Severin, urmat de Brăila și Cluj. Rata cea mai mică era în București, urmat de Neamț și Timiș. Pozitivarea însă nu poate fi folosită pentru a determina nivelul epidemiei fără a lua în calcul și incidența.
Cum face Consiliul European
Graphs.ro explică şi cum procedează Consiliul European, care a implementat 4 zone de risc - verde, portocaliu, roşu, roşu inchis.
Consiliul European a adoptat în 13 octombrie 2020, cu amendamente în 28 ianuarie 2021 un sistem de evaluare a riscului bazat atât pe incidență, cât și pe rata de pozitivare (...) Acest sistem are 4 zone de risc (verde, portocaliu, roșu, roșu închis). În loc de incidența la 1.000 persoane, ei folosesc incidența la 100.000 persoane (practic 100 x incidență la 1.000 persoane).
Pe baza criteriilor CE, de exemplu, Caraș Severin și Brăila procesează prea puține țeste pentru a putea fi evaluate.
În schimb, toate celelalte județe au rată de pozitivare peste 4%, cu incidență la 1.000 persoane între 0.5 și 5 (între 100 și 500 la 100000), deci s-ar clasifica în scenariul roșu, arată sursa citată.
"De altfel, toată România era clasificată de ECDC în scenariu roșu pe 19 februarie, după cum se vede în figură de mai sus.
Incidenţa din județe pe 24 februarie variază între 0.71 și 4.67; cea oficială între 0.52 și 4.18. Probabil rata de pozitivare este peste 4% în toate județele, deci toate ar fi în scenariul roșu CE", se mai arată în analiză.
Prevalenţa reală
Graphs.ro mai arată că nicio ţară din lume nu poate şti prevalenţa reală, adică exact câte cazuri de COVID-19 se află în populaţie.
Ca să afli aşa ceva, e nevoie ca toată populaţia să fie testată frecvnt, ceea ce nu este posibil. În schimb, există modele statistice care pot face estimări ale prevalenţei reale.
Unul dintre modele se bazează pe 2 asumpţii:
- Proporția de bolnavi din populație e mai mică decât rată de pozitivare, fiindcă cei testați au mult mai mari șanse să fie bolnavi decât cei ne-testați (au simptome și/sau contact direct cu alți pozitivi)
- Cu cât se testează mai mult într-o populație, numărul de cazuri depistate la 100 de teste va scădea; practic, atunci când se extinde definiția de caz pentru testare, se includ persoane cu mai puține șanse de a avea boală decât cei din primele categorii.
Iată ce propun cei de la Graphs.ro:
Folosind prevalența estimată, un sistem asemănător cu cel sugerat de CE, dar mai granular, și cu patru nivele de risc (verde, galben, roșu, roșu închis) poate fi utilizat în România. Acest sistem folosește atât indicatorul actual de incidență, dar și rata de pozitivare în ultima săptămâna din județ, care depinde de ratele de testare din județ. Județele cu testare mai bună au rată de pozitivare mai mică la aceeași incidență, prin urmare au de asemenea un nivel redus de risc.
Având în vedere că la nivel național cazurile reale sunt acum de aproximativ 4 ori mai multe decât cele diagnosticate, un sistem folosind prevalență reală estimată la 1.000 locuitori ar putea folosi nivele de risc de 4 ori mai mari decât cele actuale: 0 – 4 verde, 4 – 12 galben, 12-24 roșu, peste 24 roșu închis.
Aşadar, dacă s-ar calcula astfel, situaţia epidemiologică cea mai gravă era în Caraş Severin, urmat de Cluj şi Timiş.
În schimb, situaţia cea mai bună era în Vrancea, urmat de Neamţ şi Brăila.
În exemplul de mai sus cu cele 7 județe: Caraș Severin ar fi în scenariul roșu, în timp ce celelalte județe ar fi în scenariul galben. Vrancea și Brăila ar trece din scenariul verde în scenariul galben, în timp ce Cluj și Timiș ar trece din roșu în galben. București și Neamț ar rămâne în scenariul galben.
Puteţi citi integral analiza celor de la Graphs.ro AICI.
