Decizia Turciei de a transforma în moschee fosta bazilică Sfânta Sofia, loc al ortodoxiei, a fost primită drept o „provocare” în Grecia şi riscă să declanşeze tensiuni între Ankara şi Atena, au subliniat responsabilii greci şi analiştii.
„Această nouă provocare a Turciei, care nu se adresează doar Greciei, ci şi Occidentului, amplifică climatul între Atena şi Ankara”, a afirmat pentru AFP Konstantinos Filis, director al Institutului grec de relaţii internaţionale.
Consiliul de Stat, cea mai înaltă jurisdicţie administrativă turcă, a revocat vineri o măsură din 1934 care conferea Hagiei Sfânta Sofia statut de muzeu.
La puţin timp după această decizie, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat că fosta bazilică bizantină va fi deschisă rugăciunilor musulmane în calitate de moschee din 24 iulie.
Anunţul a provocat nemulţumiri la nivel internaţional, de la Washington la Paris, dar mai ales în ţările ortodoxe precum Grecia şi Rusia.
Grecii spun că măsura este o provocare pentru lumea civilizată
Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a condamnat "cu cea mai mare fermitate" decizia turcă.
În afară de "impactul său asupra relaţiilor greco-turce", această alegere "afectează relaţiile Ankarei cu Uniunea Europeană (UE), UNESCO şi comunitatea mondială", a spus el.
Lina Mendoni, ministrul grec al Culturii, a calificat decizia turcă drept o "provocare pentru lumea civilizată".
Pentru Konstantinos Filis, această decizie are "un dublu mesaj": adresat Turciei unde preşedintele are o popularitate în scădere, dar şi în Occident. Căci Turcia vrea să facă jocurile în regiunea Mediteranei şi Orientului Mijlociu.
Konstantinos Filis aminteşte de "agresivitatea" Turciei de un an în regiune: tentativele sale de a exploata resursele energetice în sud-estul Mediteranei, urmate de invazia din nordul Siriei şi recent în Irak, sau de interferenţa în conflictul din Libia".
Relațiile sunt tensionate între Grecia și Turcia de mai mult timp
Ţările vecine şi ambele membre ale NATO, Grecia şi Turcia menţin relaţii tensionate, înrăutăţite în ultimii ani de problema migraţiei.
"Fără nicio îndoială, decizia cu privire la Sfânta Sofia nu era o necesitate, Istanbulul nu duce lipsă de moschei (…)", a subliniat istoricul Christina Koulouri.
"Această decizie are un simbolism aparte şi serveşte ca mijloc de presiune în Europa unde conflictul între creştinism şi islam este un factor important de identitate europeană", a explicat profesoara de istorie contemporană la Universitatea Panteion din Atena.
Cucerirea Contantinopolului de către otomani în secolul al XV-lea, constituie "o ruptură în istoria Europei reprezentând lumea creştină".
Operă arhitecturală majoră, construită în secolul VI de bizantinii care şi-au încoronat împăraţii aici, Sfânta Sofia este un sit clasat în patrimoniul mondial al UNESCO şi una dintre principalele atracţii turistice de la Istanbul.
Pentru Grecia, Sfânta Sofia este identificată cu Constantinopol, întrucât grecii continuă să-l numească Istanbul.
"Imperiul bizantin este un element constitutiv al identităţii greceşti, istoriei şi religiei ţării, un loc între Antichitatea greacă şi Grecia contemporană", explică
Transformarea bazilicii Sfânta Sofia în moschee a determinat titluri de primă pagină în mass-media din Grecia în acest weekend: marele cotidian Kathimerini subliniază "dimensiunea politică" a acestei decizii în Turcia care "anulează secularizarea ţării" şi demonstrează "megalomania lui Erdogan".
Sfânta Sofia a fost convertită în secolul al XV-lea în moschee după invazia otomană, apoi în muzeu în 1934 de tânărul lider al Republicii turce, Mustafa Kemal, dornic să o oferă "umanităţii".
Lina Mendoni a subliniat că "naţionalismul face dovada că preşedintele Erdogan întoarce ţara cu şase secole în urmă".