NATO a activat pentru prima dată în istorie Forța de Reacție Rapidă, prin care pot fi mobilizați rapid până la 40 de mii de militari. Decizia a fost luată după ce România și alte țări aliate au activat Articolul 4, care indică faptul că se simt amenințate. Ca parte din activarea Forței de Reacție Rapidă, deja au fost trimise avioane F-35 în România și în Polonia și o parte din cei 40.000 de soldați vor fi trimiși în țările care se simt amenințate.
Deccizia a fost luată la 25 februarie 2022, cu prilejul summitului extraordinar al NATO, desfăşurat prin videoconferinţă, pe fondul situaţiei militare din Ucraina. Anunțul a fost făcut vineri de secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.
Ce este Forța de reacție Rapidă a NATO
Forţa de Reacţie Rapidă a NATO (NRF) este desfăşurată să intervină în baza unei decizii prin consens a Consiliului Nord-Atlantic. În 2022, comanda NRF este asigurată de Comandamentul JFC Brunssum, comandant fiind generalul Jorg Vollmer. La nivel tactic, Comandamentul JFC Brunssum este sprijinit de numeroase comandamente specifice din state NATO. Componenta terestră este asigurată de Comandamentul de reacţie rapidă de la Lille (Franţa), cea maritimă, de Comandamentul maritim Strike Force din Marea Britanie, iar cea aeriană este gestionată de Comandamentul aerian al NATO de la Ramstein (Germania), sprijinit de Componenta aeriană a forţei (JFAC) din Franţa, potrivit https://jfcbs.nato.int/ şi https://shape.nato.int/.
Procesul de transformare a Alianţei Nord-Atlantice a impus adaptarea la noul mediu de securitate apărut după încheierea războiului rece şi mai ales după evenimentele tragice de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite ale Americii. Schimbarea modalităţii de a purta intervenţiile armate pe timp de criză, în timp real, în baza unei decizii unanim adoptate în Consiliul Nord-Atlantic, a determinat liderii Alianţei să ia în discuţie imediat după summitul NATO de la Washington din 1999, crearea unei astfel de forţe expediţionare. Astfel, cu prilejul summitului NATO de la Praga din noiembrie 2002 a fost anunţată iniţiativa Forţei de Răspuns a NATO (NRF), potrivit www.nato.int.
La 15 octombrie 2003, la Brunssum, în Ţările de Jos, sediul Joint Force Command, ca urmare a hotărârii adoptate la summitul NATO de la Praga privind înfiinţarea unei unităţi militare care să poată reacţiona prompt în situaţii de criză, a fost inaugurată Forţa de Reacţie Rapidă a NATO cu scopul de a acţiona, ca urmare a aprobării unei decizii a Consiliului Nord-Atlantic, acolo unde se înregistrează o ameninţare la adresa intereselor de securitate ale Alianţei Nord-Atlantice, potrivit agenţiei Associated Press.
În 13 octombrie 2004, a avut loc, la Poiana Braşov, reuniunea informală a miniştrilor apărării din statele membre ale NATO, prilej cu care Comandantul SACEUR şi secretarul general al NATO anunţă că Forţa de Răspuns a NATO a atins capacitatea operaţională iniţială şi este pregătită pentru a putea realiza tot spectrul de misiuni pe care le poate desfăşura Alianţa Nord-Atlantică, conform https://jfcbs.nato.int şi www.nato.int.
Capabilităţile NRF au fost testate în timpul amplului exerciţiu Steadfast Jaguar 06, desfăşurat în Insulele Capului Verde în iunie 2006. Locul desfăşurării exerciţiului a fost ales special pentru a demonstra capacitatea conceptului NRF.
Cu prilejul summitului NATO de la Riga, din noiembrie 2006, NRF a fost declarată pe deplin operaţională.
La 21 februarie 2013, miniştrii apărării din statele membre NATO convin asupra faptului că Forţa de Reacţie Rapidă trebuie să se afle în centrul Iniţiativei Forţelor Conectate pentru a menţine capacitatea de pregătire şi eficienţă în luptă a Alianţei.
Summitul NATO din Ţara Galilor, din 4-5 septembrie 2014, avea să joace un rol important în ce priveşte transformarea NRF prin stabilirea Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF) care să fie capabilă să desfăşoare contingente în câteva zile la adresa oricărei provocări care ar putea apărea.
Componența Forței de Reacție Rapidă
Reuniunea miniştrilor apărării din 5 februarie 2015 stabileşte că VJTF trebuie să aibă în componenţă o structură terestră de 5.000 de militari la care se adaugă unităţi maritime, aeriene şi de forţe speciale. S-a stabilit de asemenea ca pe baza principiului rotaţiei Franţa, Germania, Italia, Polonia, Spania, Turcia şi Marea Britanie să îşi asume rolul de conducere operaţională a VJTF.
La 9 iunie 2015, VJTF a fost desfăşurată în Polonia în cadrul exerciţiului Noble Jump, la care au luat parte peste 2.100 de militari din nouă state membre NATO.
Reuniunea ministerială a apărării din 24 iunie 2015 stabilea ca NRF să aibă 40.000 de militari.
În octombrie 2015, miniştrii apărării din statele NATO au dat undă verde conceptului militar complet pentru Forţa de Răspuns a NATO, inclusiv în ceea ce priveşte componentele de comandă şi control.
În timpul exerciţiului Trident Juncture, de la finalul anului 2015, VJTF a fost testată şi certificată.
Forţa de Reacţie Rapidă a NATO este formată din:
- un element de comandă şi control pentru comanda operaţională, care alternează anual între Comandamentele aliate întrunite de la Brunssum (Ţările de Jos) şi de la Napoli (Italia);
- elementul VJTF care înseamnă o brigadă multinaţională terestră;
- grup de forţe de susţinere care pot fi desfăşurate imediat după activarea VJTF şi care sunt de mărimea a două brigăzi multinaţionale;
- o componentă maritimă;
- o componentă de luptă aeriană şi de suport aerian;
- o componentă de forţe pentru operaţii speciale şi un ''task force'' de apărare în caz de atac chimic, biologic, nuclear şi radiologic.