Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins definitiv, joi, cererea lui Călin Georgescu de reluare a turului 2 al alegerilor prezidențiale. CEDO a declarat cererea inadmisibilă și a considerat că plângerile formulate de Georgescu nu sunt conforme cu prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Vineri, CEDO a explicat, sub forma unor întrebări și răspunsuri, ce a însemnat decizia pe care a luat-o în cazul Călin Georgescu.
- A anulat Curtea Europeană alegerile din România?
Nu. Curtea Constituțională a României a decis anularea alegerilor prezidențiale din cauza unor nereguli în procesul de vot, care au ridicat suspiciuni cu privire la corectitudinea acestora. Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu a judecat corectitudinea alegerilor sau decizia de anulare.
- Cum a ajuns acest caz la Curtea Europeană?
Călin Georgescu, candidat la alegerile prezidențiale din România în 2024, a sesizat Curtea, susținând că decizia Curții Constituționale de a anula alegerile prezidențiale a fost nedreaptă pentru el, în temeiul Articolului 3 din Protocolul nr. 1 al Convenției (dreptul la alegeri libere).
- A fost de acord Curtea Europeană cu decizia Curții Constituționale?
Curtea Europeană nu s-a pronunțat asupra corectitudinii deciziei Curții Constituționale. A constatat că Parlamentul României este singura autoritate legislativă din țară, iar dreptul la alegeri libere garantat de Convenție se aplică doar alegerilor legislative, nu și celor prezidențiale.
- Ce spune dreptul la alegeri libere?
Articolul 3 din Protocolul nr. 1 prevede că statele trebuie „să asigure exprimarea liberă a opiniei poporului în alegerea legislativului”. Acest drept se aplică doar alegerilor legislative, nu celor prezidențiale.
- Ce s-a întâmplat cu celelalte plângeri formulate de domnul Georgescu?
Curtea a analizat toate argumentele lui Călin Georgescu. El a invocat Articolele 6 și 13, susținând că nu a avut parte de un proces echitabil, însă cazul său nu viza un proces în instanță, astfel că această plângere a fost considerată inadmisibilă.
- Ce s-a întâmplat cu argumentele sale privind afectarea libertății de a participa la procesul democratic, în special libertatea de asociere politică?
Domnul Georgescu nu a prezentat argumente factuale și juridice care să susțină aceste plângeri, astfel că nu a oferit Curții elemente pe care să le analizeze.
- Este aceasta o decizie excepțională?
Nu. Decizia este în conformitate cu jurisprudența anterioară a Curții.
- Poate fi atacată această decizie?
Nu, deciziile de inadmisibilitate sunt definitive.
- Cine poate sesiza Curtea Europeană?
Orice persoană fizică, inclusiv cetățeni ai statelor membre, așa cum este și domnul Georgescu, poate depune o cerere la Curtea Europeană, dacă consideră că un stat i-a încălcat drepturile protejate de Convenție sau protocoalele sale.
- Acest caz are vreo legătură cu Uniunea Europeană?
Nu, Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu este afiliată Uniunii Europene, iar cazul nu are legătură cu apartenența României la UE.