Invazia Rusiei în Ucraina a forțat Uniunea Europeană să caute soluții reale pentru a scăpa de dependența față de Rusia. Aceeași tendință se aplică acum și în relația cu Beijingul.
China și Statele Unite sunt în plină cursă pentru constituirea blocurilor lor de putere și amândouă folosesc aceeași pârghie: războiul din Ucraina, se arată într-o analiză publicată de Politico.
Săptămâna trecută, liderul chinez Xi Jinping a petrecut trei zile în Rusia, consolidând parteneriatul "nelimitat" cu președintele rus Vladimir Putin. la rândul său, președintele Statelor Unite, Joe Biden, a început al doilea Summit pentru Democrație, menit să adune liderii mondiali în jurul principiilor libertății, statului de drept și drepturilor omului. Mesajul este evident: lumea trebuie să se unească împotriva Chinei și a Rusiei.
În alianța democrațiilor pe care o formează Biden, Europa a fost, în cel mai bun caz, ambivalentă cu China. Unele dintre cele mai importante țări de pe continent, Franța și Germania, s-au arătat îngrijorate că decuplarea de China ar provoca o suferință economică prea mare.
De la invazia Rusiei în Ucraina, europenii au început să fie mai atenți la mesajele lui Biden despre pericolele dependenței de regimurile dictatoriale. Cu o grabă fără precedent, statele europene restricționează exporturile în China de echipamente pentru fabricarea de cipuri, interzic folosirea aplicației TikTok pe dispozitivele guvernamentale și adoptă politici comerciale protecționiste împotriva Beijingului. Chiar și mai "îndărătnica" Germanie, cea mai puternică economie din Uniunea Europeană și un puternic investitor în China, începe să-și regândească abordarea.
China nu stă degeaba: își întărește legăturile cu Rusia, propunând un plan de pace pentru Ucraina și promovează mesajul că guvernele pot fi democratice chiar dacă le neagă cetățenilor dreptul de a vota liber.
"Ne aflăm într-un moment intens - între războiul din Ucraina, alinierea Chinei cu Rusia și perturbările economice continue - iar mizele pentru conducerea internațională sunt foarte mari", a declarat Stephen Feldstein, fost adjunct al secretarului de stat pentru democrație în administrația Obama care îi sfătuiește pe actualii oficiali de la Casa Albă.
Europenii sunt mai atenți la mesajele de la Casa Albă
Europa ia aminte la ceea ce transmite America. Când Joe Biden a venit la Casa Albă, în 2020, europenii nici nu voiau să audă despre teoriile lui cu unirea împotriva autoritarismului. Încercarea acestuia de a bloca un acord comercial de referință între UE și China cu câteva săptămâni înaintea începerii mandatului său a fost chiar tratată cu dispreț de cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron.
De atunci, liderii europeni s-au divizat în abordarea față de China, mulți fiind frustrați de guvernul american care vorbește de alianțe dar se dovedește tot mai protecționist economic.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost receptivă la mesajul Casei Albe. "O Chină tot mai hotărâtă cultivă dependențe pe toate continentele. În schimb, uitați-vă ce pot face SUA și Europa dacă ne unim forțele", a spus anul trecut. Ea a prezidat și o ședință la primul summit pentru democrație organizat în 2021.
Este alt ton decât cel adoptat de Merkel, care a respins ferm apelurile către Europa de a alege între SUA și China până când a părăsit funcția de cancelar, în decembrie 2021. "Mi-aș dori foarte mult să evit construirea unor blocuri", a spus ea la Forumul Economic de la Davos, în ianuarie 2021.
Numai că realitatea nu se suprapune întotdeauna cu dorințele liderilor: războiul din Ucraina și, prin extensie, relația cordială dintre Beijing și Moscova, fac ortodoxia tradițională a diplomației germane să devină tot mai nesustenabilă.
După ce printre aliații SUA au început să circule informații despre intenția Chinei de a trimite armament Rusiei pentru războiul din Ucraina, cancelarul german Olaf Scholz a avertizat că acest pas ar avea "consecințe" dacă China îl face, în timp ce șeful diplomației europene, Josep Borell, l-a numit "linia roșie".
Cele două partide dominante de centru-dreapta de pe scena politică a Germaniei plănuiesc acum să schimbe abordarea pragmatică a lui Merkel în privința Chinei, pentru că menținerea păcii prin intermediul comerțului a eșuat, conform unei declarații de principiu publicată duminică de Politico.
Mulți lideri europeni încă au o reținere să taie legăturile cu China, îndeosebi în sfera comercială. "Vestul contra restului lumii" nu ar fi o strategie care să meargă, a spus luna trecută Sabine Weyand, un oficial de top din domeniul comerțului UE. "Clubul democrațiilor liberale este prea mic", a subliniat ea.
Iar oficialii europeni încă mai încearcă să tragă China de lângă Putin. În următoarele două săptămâni, Macron, von der Leyen și premierul spaniol Pedro Sánchez vor vizita China în încercarea de a contrabalansa o alianță Beijing-Moscova.
America nu convinge Africa și America Latină
În aceste condiții, Washingtonul mărește presiunea. La summitul din această săptămână, administrația Bush a invitat opt țări noi care au dorința politică de a promova democrația. La ediția din acest an, administrația Biden împarte atribuțiile de gazdă cu Olanda, Costa Rica, Coreea de Sud și Zambia pentru a sublinia amploarea coaliției democratice. Cu trei săptămâni în urmă, oficialii olandezi au bătut palma cu cei americani pentru a limita exportul către China de tehnologii avansate în domeniul semiconductorilor.
Întărirea relațiilor cu țările din alte regiuni s-a dovedit, însă, dificilă, dacă nu chiar mai rău. Insulele Solomon, un aliat vechi al SUA și un punct important pe ruta maritimă dintre Australia și Hawaii, n-au dat ascultare retoricii lui Biden, semnând un controversat pact de securitate cu Beijingul în 2021.
Și unele părți ale Africii joacă tare, în special pentru că multe țări de aici au beneficiat de pe urma investițiilor chineze masive în infrastructură. În martie 2022, când 27 de state africane au votat rezoluția ONU împotriva agresiunii Rusiei, alte 16, printre care și Africa de Sud, s-au abținut, în timp ce Eritreea a votat contra.
În America Latină, Costa Rica e singura țară care s-a alăturat sancțiunilor americane împotriva Rusiei. Iar țările din organizația Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay și Venezuela) nu i-au acordat președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, permisiunea de a ține un discurs în iulie.
Beijingul îmbină "vorba bună" cu amenințările
De partea cealaltă a globului, China are propria strategie de curtare a aliaților. În privința războiului din Ucraina, Beijingul încearcă să rămână prietenos atât cu Rusia, cât și cu Occidentul.
Vizita lui Xi la Kremlin s-a soldat cu multiple acorduri strategice de cooperare care includ o creștere a vânzărilor de gaze naturale din Rusia către China, precum și cu înțelegeri asupra extinderii legăturilor transfrontaliere de transport prin construirea de noi poduri și șosele.
În același timp, China se prezintă pe scena relațiilor internaționale ca un avocat al păcii în Ucraina. Beijingul a creionat un plan de pace în 12 puncte, iar ministrul de externe Qin Gang l-a asigurat telefonic, în martie, pe omologul său ucrainean Dmitro Kuleba că Beijingul dorește să aibă "un rol constructiv" în stingerea conflictului.
China a găzduit, săptămâna trecută, și propriul Forum Internațional pentru Democrație, la care au fost prezenți trimiși din 100 de țări. Grupul a discutat despre "diverse forme ale democrației, respingând narațiunile hegemonice asupra subiectului", a relatat presa chineză de stat.
"Susținem adevăratul multilateralism, lucrăm pentru o lume multipolară și o mai mare democrație în relațiile internaționale și facem conducerea globală mai justă și mai echitabilă", a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului chinez de Externe, Wang Wenbin, la începutul lunii martie.
Această retorică subliniază trecerea Beijingului de la respingerea generală a criticilor la adresa sistemului său politic la o redefinire semantică a democrației și drepturilor omului.
"Ceea ce încearcă chinezii să facă este să nu lupte împotriva democrației și a drepturilor omului și să le respingă - încearcă să ia așii din buzunarul lui Biden și să-i coopteze definindu-i așa cum dorește China", a explicat Daniel Russel, fostul asistent al secretarului de stat în administrația Obama.
Întrebat ce părere are despre Summit-ul pentru Democrație organizat de Statele Unite, purtătorul de cuvânt al ambasadei Chinei din Washington, Liu Pengyu, a spus că SUA "încearcă să împartă lumea în tabere 'democratică' și 'ne-democratică' pe baza criteriilor lor și să provoace deschis disensiuni și confruntare".
Pe cât de mult își dorește să păstreze legăturile comerciale cu Europa, pe atât de agresiv se dovedește însă Beijingul cu cei care se întorc împotriva sa. China a impus un embargou comercial împotriva Lituaniei în 2021, după ce a permis Taiwanului să-și deschidă o reprezentanță diplomatică la Vilnius. Iar mai recent, Beijingul a amenințat Olanda cu repercusiuni pentru că s-a alăturat Statelor Unite în chestiunea semicondructorilor.
T.D.