Coșmarul din care disidenții ruși nu se mai pot trezi: Dintr-o dată, totul s-a prăbușit

Coșmarul din care disidenții ruși nu se mai pot trezi: Dintr-o dată, totul s-a prăbușit

Pentru cei care nu sunt de acord cu regimul autoritare al Putin, viața a devenit un ciclu perpetuu de teamă, oroare, furie, îndoială și neputință. Mulți au plecat din țară, iar cei care au rămas nu se așteaptă la nimic bun.

Ziua de 24 februarie a fost sfârșitul Rusiei așa cum o știau Andrei Soldatov și prietenii lui. Vladimir Putin a anunțat în acea dimineață că a ordonat trupelor ruse să intre în Ucraina. „Și, dintr-o dată, tot ce mai nădăjduiam a fost complet compromis”, povestește Soldatov, un jurnalist rus de investigații care s-a refugiat la Londra.

Viața în Rusia era destul de grea pentru dizidenți, jurnaliști independenți și în general pentru oricine se exprima împotriva regimului Putin, însă Soldatov spune că oamenii ca el încă mai aveau o speranță că lucrurile nu vor degenera. Războiul a schimbat asta, spune el.

"Era oribil să trăiești sub conducerea lui Putin și era foarte departe de democrație, dar încă mai aveai niște instituții despre care erai convins că vor exista orice ar fi, iar dintr-o dată totul s-a prăbușit", explică disidentul, vorbind despre eradicarea aproape completă a presei independente, a societății civile și a grupurilor pentru apărarea drepturilor omului.

Soldatov spune că a început să se îndoiască de identitatea lui rusă. "Lucrurile la care țineam, precum amintirea celui De-al Doilea Război Mondial, de pildă, au fost total compromise", arată el, referindu-se la afirmațiile fără temei că Rusia "denazifică" Ucraina.

"Este o parte a mândriei naționale faptul că armata rusă a contribuit la câștigarea războiului (împotriva Germaniei hitleriste, n.r.), iar acum pare total greșit fiindcă acest mesaj a fost folosit de Putin. Începi să te îndoiești de istorie", explică el, adăugând că reacția favorabilă a majorității opiniei publice l-a făcut să cerceteze retorica de dinaintea războiului din Germania nazistă.

ADVERTISING

Lui Soldatov îi vine greu să mai vorbească despre ruși cu "noi": "Fiindcă sunt rus, am și eu o parte de vină pentru ceea ce se întâmplă și n-am de gând să mă ascund de asta."

VPN-urile, singura scăpare pentru ruși

O femeie care încă trăiește în Moscova a descris ziua de 24 februarie drept punctul fără întoarcere. "Viața s-a transformat într-un coșmar din care e imposibil să te trezești (…). Țara noastră este agresorul. În numele nostru, în numele meu, se face acest masacru teribil", a spus Olga, un pseudonim folosit de CNN.

Ea nu a dorit ca numele său real să fie publicat, temându-se pentru siguranța sa. Faptul că a vorbit cu jurnaliști străini despre implicarea în demonstrații și folosirea cuvântului "război", spre deosebire de termenul oficial de "operațiune specială militară" folosit de Kremlin, o pune în pericol de a fi arestată și condamnată la închisoare.

În timp ce presa de stat dă impresia că toată lumea din Rusia susține războiul și e de partea lui Putin, mulți dintre cetățenii liberali, educați și cu experiența călătoriilor în străinătate, unde au cunoscut experiența libertății, au trăit ultimele zece luni îngroziți de violența atacurilor țării lor asupra Ucrainei. Sub presiunea crescândă a regimului asupra oricărui semn de opoziție, dizidenții au puține opțiuni la îndemână.

Orice rămășiță a presei libere a fost eliminată după începerea războiului. Publicațiile online occidentale și rețelele de socializare au fost blocate, obligându-i pe ruși să caute alternative la propaganda oficială și să recurgă la rețele virtuale private, VPN-uri, care permit accesarea liberă a internetului prin criptarea datelor de trafic. Potrivit Sensortower, aplicația unei companii de cercetare a pieței aplicațiilor, cele mai importante opt aplicații VPN din Rusia cumulează aproape 80 de milioane de descărcări în Rusia în acest an, în ciuda eforturilor guvernului de a împiedica folosirea lor.

ADVERTISING

Sute de mii de ruși au fugit din țară, unii din principiu, alții pentru a scăpa de persecuții, de sancțiunile occidentale sau de riscul de a fi mobilizați în armată. Mii de cetățeni au fost închiși, iar mulți alții au fost obligați să se retragă din viața publică sau și-au pierdut locurile de muncă după ce companiile și ONG-urile occidentale au părăsit Rusia.

Reprimarea disidenților a fost brutală. Potrivit grupului independent de monitorizare a drepturilor omului OVD-Info, peste 19.400 de arestări au fost făcute pentru participarea la protestele față de război, iar zeci de persoane sunt judecate în fiecare săptămână pe baza unei legi care interzice răspândirea "de informații false" despre invazie.

Un tribunal din Moscova a folosit această lege pentru a-l condamna recent pe opozantul Ilia Iașin la peste opt ani de închisoare fiindcă a vorbit despre masacrul împotriva civililor comis de trupele ruse în orașul ucrainean Bucea, de lângă Kiev. Kremlinul a negat orice implicare în crime de război, reiterând că imaginile cu cadavrele de pe străzi erau false.

În ziua în care a discutat cu CNN la Londra, Soldatov a primit o scrisoare oficială de la autoritățile ruse în care i se prezintă acuzațiile la adresa lui. Ca și Iașin și alți dizidenți, el e acuzat de răspândire de informații false despre armata rusă și forțele de ordine din țara lui, iar numele lui a fost pus pe o listă de urmărire. Soldatov neagă acuzațiile și spune că tot ce a făcut a fost să spună adevărul despre acțiunile guvernului rus înaintea și în timpul invaziei din Ucraina.

ADVERTISING

N-a mai rămas nimeni în urmă

Represiunea i-a forțat pe mulți să-și reconsidere viitorul în Rusia. Potrivit statisticilor oficiale publicate de guvernul rus, peste 500.000 de oameni au părăsit Rusia în primele zece luni ale acestui an, mai mult decât dublu față de situația din 2021. Numărul oficial ar putea fi mult mai mare, întrucât mulți au plecat din țară neoficial.

Nu se cunoaște câți au făcut-o din motive politice, dar aproape 50.000 de cetățeni ruși au cerut azil în alte țări în primele șase luni, mai mult decât media anuală din ultimele două decenii, potrivit agenției ONU pentru refugiați, UNHCR.

Poliția de frontieră din SUA a înregistrat 36.271 de cazuri ale unor cetățeni ruși care s-au prezentat la granițele americane între octombrie 2021 și septembrie 2022. Numărul include persoane care au fost reținute sau expulzate de grăniceri și este semnificativ mai mare decât în anii anteriori, când s-au înregistrat 13.240 și 5.946 de astfel de cazuri.

Potrivit OK Russians, un ONG care îi sprijină pe cetățenii persecutați, datele sale arată că rușii care pleacă din țară sunt mai tineri și mai educați decât media cetățenilor ruși.

"Dacă iei elita liberală a Moscovei și, desigur, vorbesc doar despre cei pe care îi știu, și știu mulți, aș spune că în jur de 70% au plecat. Sunt jurnaliști, oameni din universități, uneori din școli, artiști, oameni care au cluburi și fundații în Moscova care au fost închise", spune Soldatov.

Numărul rușilor care și-au părăsit țara pălește în comparație cu cei peste 4,8 milioane de refugiați ucraineni care au plecat în Europa din cauza războiului, dar exodul de oameni educați are un impact puternic asupra societății ruse. "Dacă pierzi partea educată din clasa de mijloc a populației, asta contează pentru perspectivele tale economice, dar contează și pentru potențiala refacere politică a țării", spune Kristine Berzina, expertă rusă la organizația German Marshall Fund al Statelor Unite.

Societatea absurdă în care nimeni nu înțelege nimic

Maria mai are o singură cunoștință în Moscova. Toate celelalte au plecat după decizia lui Putin de a declanșa invazia în Ucraina: "Au plecat toți la începutul lui martie. Pentru ei e imposibil să trăiască într-o țară care a pornit un război."

Și ea a cerut ca numele său să nu fie dezvăluit în întregime, de teama represaliilor. Spune că e decisă să rămână în Rusia, chiar dacă toți cei pe care îi știe au plecat - mama ei e în vârstă și nu poate și nici nu vrea să plece în străinătate, iar ea nu vrea s-o părăsească.

ONG-ul pentru care lucrează este considerat agent străin, conform noii legislații din Rusia, ceea ce înseamnă că există riscul ca ea să fie persecutată.

"Oricine e împotriva războiului și-a văzut viața distrusă. Nu putem să ne plângem acum, fiindcă cineva v-ar spune imediat, și pe bună dreptate, că nimeni nu-i interesat de asta acum. Ucrainenii suferă cel mai mult. Desigur, ei sunt într-o situație mai grea acum. Dar asta nu înseamnă că noi suntem bine", explică Maria.

Ea continuă să creadă că munca sa este importantă, dar are momente în care nu reușește să întrevadă vreo speranță pentru viitor. Ca și Olga, ea își descrie viața ca pe un ciclu perpetuu de panică, oroare, rușine și îndoială de sine: "Ești tot timpul răvășit: ești de vină? Ai făcut suficient? Poți să faci și altceva sau nu și cum ar trebui să acționezi acum? Nu există nicio perspectivă. Sunt un adult și nu mi-am programat chiar toată viața, dar în general am înțeles ce se va întâmpla în continuare. Acum nimeni nu înțelege nimic. Oamenii nici măcar nu înțeleg ce se va întâmpla mâine cu ei."

Un sentiment terifiant în fața unei mașinării gigantice a morții

Maria participă de mulți ani la protestele antiguvernamentale și se descrie ca o persoană liberală care i se opune lui Putin. "Am știut mereu că țara noastră n-ar trebui să fie condusă de o persoană din KGB", spune ea.

Varianta răsturnării în curând de la putere a regimului Putin nu i se pare plauzibilă, întrucât toți liderii opoziției "sunt la închisoare sau au fost uciși".

Berzina spune că așteptările Occidentului - că odată ce oamenii vor simți că liderii lor greșesc, va izbucni un val de revolte pe străzi pentru a cere schimbarea guvernului - nu reflectă realitatea vieții din Rusia. Ea spune că "ți-e teamă să ieși pe străzi dacă nu există o direcție clară".

Și Olga și-a pierdut speranța. "Aproape toți liderii de opoziție și de opinie sunt fie în închisoare, fie în străinătate. Oamenii au un potențial uriaș pentru acțiune politică, dar nu există un lider și un nucleu de putere", spune ea, adăugând că civilii nu se vor ridica împotriva poliției, a Gărzii Naționale sau a altor forțe de securitate.

"Probabil că e greu pentru oamenii din țările democratice să înțeleagă realitățile vieții dintr-o dictatură puternică. Este un sentiment terifiant al propriei neînsemnătăți și neputințe în fața unei mașinării gigantice a morții și nebuniei", descrie ea faza în care a ajuns existența disidenților în Rusia.

T.D.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇