Partidele de opoziţie din parlamentul Coreei de Sud au anunţat miercuri că au depus o moţiune de punere sub acuzare împotriva preşedintelui Yoon Suk Yeol, în urma încercării eşuate a acestuia de a impune legea marţială.
„Am depus o moţiune de destituire în regim de urgenţă”, au declarat reprezentanţii a şase partide de opoziţie, inclusiv principala formaţiune, Partidul Democrat, în cadrul unei conferinţe de presă transmise în direct, relatează AFP.
Membrii parlamentului vor decide la o dată ulterioară când să voteze moţiunea, dar acest vot ar putea avea loc chiar vineri, au declarat cele şase partide de opoziţie.
Odată ce se propune un proiect de lege privind punerea sub acuzare, cel puţin două treimi din cei 300 de membri ai Adunării Naţionale din Coreea de Sud trebuie să voteze pentru punerea sub acuzare a lui Yoon - ceea ce înseamnă cel puţin 200 de voturi. Votul trebuie să aibă loc în termen de 72 de ore.
Următorul pas, însă, este ca preşedintele Adunării, Woo Won-sik, să deschidă o sesiune pentru dezbaterea moţiunii, ceea ce s-ar putea întâmpla în decurs de două zile, precizează BBC.
După votul din parlament, punerea sub acuzare a lui Yoon ar necesita apoi susţinerea a cel puţin şase judecători ai Curţii Constituţionale, precizează AP.
Biroul preşedintelui sud-coreean Yoon Suk Yeol a transmis că declararea legii marţiale, la sfârşitul zilei de marţi, a fost justificată şi se înscria în limitele Constituţiei, relatează Reuters. Acesta a negat că forţele legii marţiale ar fi interferat cu accesul deputaţilor în parlament.
Yoon a revenit asupra ordinului câteva ore mai târziu, după ce parlamentul a respins încercarea sa de a interzice activitatea politică şi de a cenzura mass-media.
Legea marţială a fost în vigoare doar pentru aproximativ şase ore, deoarece Adunarea Naţională a votat pentru a anula decizia preşedintelui. Legea marţială a fost ridicată oficial în jurul orei 4:30 a.m.
Declararea de către Yoon a legii marțiale este o premieră în peste 40 de ani în Coreea de Sud. Decizia surprinzătoare a amintit de guvernele Coreei de Sud care erau susţinute de armată și care proclamau ocazional legea marţială. Ceea ce le permitea să staţioneze soldaţi de luptă, tancuri şi vehicule blindate pe străzi sau în locuri publice precum şcolile pentru a preveni demonstraţiile antiguvernamentale.
Astfel de scene de intervenţie militară nu au mai fost văzute de când Coreea de Sud a obţinut o democraţie autentică, la sfârşitul anilor 1980.
După ce Yoon a declarat legea marțială, trupe care purtau echipament de luptă complet, inclusiv puşti de asalt, au încercat să ţină protestatarii departe de Adunarea Naţională, în timp ce elicoptere militare Blackhawk zburau pe deasupra şi aterizau în apropiere. Un soldat şi-a îndreptat puşca de asalt spre o femeie care se afla printre protestatarii din faţa clădirii, cerând ridicarea legii marţiale.
Nu a fost clar cum au reuşit cei 190 de deputaţi să intre într-o sală parlamentară pentru a vota împotriva decretului de lege marţială al lui Yoon.
După votul parlamentar de ridicare a legii marţiale, trupele şi personalul de poliţie au fost văzute părăsind incinta Adunării Naţionale.
Preşedintele Adunării Naţionale, Woo Won Shik, a declarat: „Chiar şi cu amintirile noastre nefericite despre loviturile de stat militare, cetăţenii noştri au observat cu siguranţă evenimentele de astăzi şi au văzut maturitatea armatei noastre”.
Conform Constituţiei Coreei de Sud, preşedintele poate declara legea marţială în „timp de război, în situaţii similare războiului sau în alte stări de urgenţă naţională comparabile”, care necesită utilizarea forţei militare pentru a restricţiona libertatea presei, libertatea de întrunire şi alte drepturi pentru menţinerea ordinii.
Constituţia prevede, de asemenea, că preşedintele trebuie să se supună atunci când Adunarea Naţională solicită ridicarea legii marţiale cu un vot majoritar.
Guvernul lui Yoon şi partidul de guvernământ nu reușeau să ajungă la o înțelegere cu Partidul Democrat, din opoziție, asupra proiectului de buget pentru anul viitor. În plus, guvernul se confrunta și cu o încercare a Partidului Democrat de a pune sub acuzare trei procurori de top.
În timpul anunţului său televizat, Yoon a descris opoziţia drept „forţe antistatale neruşinate pro-nord-coreene care afectează libertatea şi fericirea cetăţenilor noştri”. El nu a detaliat. Coreea de Nord nu a făcut niciun comentariu imediat.
Natalia Slavney, analist de cercetare la site-ul 38 North al Centrului Stimson, a declarat că impunerea legii marţiale de către Yoon a fost „un regres grav al democraţiei” care a urmat o „tendinţă îngrijorătoare de abuz” de la preluarea mandatului în 2022.
Coreea de Sud „are o istorie robustă de pluralism politic şi nu este străină de proteste în masă şi destituiri rapide”, a declarat Slavney, citând exemplul fostului preşedinte Park Geun-hye, care a fost înlăturat din funcţie şi închisă pentru luare de mită şi alte infracţiuni în 2017. Ea a fost ulterior graţiată.