Miniştrii de Interne ai UE au adoptat, oficial, decizia de a elimina controalele la frontierele interne terestre cu şi între Bulgaria şi România începând cu 1 ianuarie 2025.
- Intrăm și terestru în Schengen – beneficiile pentru afaceri, transporturi și turism
- Să nu uităm ce am obținut și avem!
Ministrul de Interne Cătălin Predoiu a anunțat că la granițele terestre vor avea loc de la 1 ianuarie doar controale aleatorii.
Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a postat un mesaj, în română și în bulgară, în care a salutat decizia Consiliului JAI.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că este o decizie aşteptată prea mult timp de către noi toţi.
„Avantajele apartenenței noastre la spațiul comun de liberă circulație sunt multiple și au impact direct asupra cetățenilor, asupra economiei și a imaginii externe a țării noastre. Eliminarea controalelor la frontierele interne înseamnă circulație mai rapidă și mai simplă pentru cei care călătoresc, timpul petrecut la granițe va fi considerabil redus, iar costurile logistice pentru companii vor scădea, ceea ce va crește rapid competitivitatea produselor și a serviciilor românești pe piața europeană.
În același timp, crește considerabil și atractivitatea României pentru investitorii străini, care vor vedea un avantaj comercial în conectivitatea sporită a țării noastre. Apartenența deplină la spațiul Schengen consolidează, așadar, poziția strategică a României ca poartă între Estul și Vestul Europei. Aderarea la spațiul Schengen a reprezentat un obiectiv strategic important pentru țara noastră. De-a lungul timpului, au existat o serie de obstacole, în ciuda faptului că România este de mult timp pregătită tehnic pentru a respecta exigențele Schengen”, a afirmat Iohannis.
„Este o victorie a dreptății și a demnității naționale”, a declarat și premierul Marcel Ciolacu, după ce România a aderat pe deplin la zona Schengen.
Premierul a declarat că „pentru companiile românești care fac afaceri cu parteneri din statele europene, eliminarea controalelor la frontiere va facilita comerțul și va reduce costurile logistice. Asta înseamnă că mărfurile românești vor deveni mai competitive, ceea ce va stimula economia și va crea noi oportunități de afaceri și locuri de muncă”.
Austria și Olanda au renunțat la veto
Ministrul austriac de Interne Gerhard Karner a anunţat luni seara că Austria renunţă la a mai bloca extinderea Schengen prin includerea României şi Bulgariei şi va vota în favoarea proiectului.
- Austria anunță că nu se mai opune aderării României și Bulgariei în spațiul Schengen
- Parlamentul olandez a dat undă verde pentru aderarea deplină a României la Schengen
De asemenea, Ţările de Jos au dat oficial undă verde admiterii complete a Bulgariei şi României în spaţiul Schengen, în urma unui vot în parlamentul olandez care a avut loc miercuri şi care a susţinut decizia recentă a guvernului de la Haga în acest sens.
Toate celelalte ţări ale UE şi-au declarat deja acordul pentru intrarea deplină a României şi Bulgariei în Schengen.
Comisia Europeană cerea de mai mult timp Austriei să renunţe la blocarea aderării depline a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Un prim pas a fost făcut cu „Air Schengen”: controalele la frontierele aeriene şi maritime cu Bulgaria şi România au fost ridicate la sfârşitul lunii martie.
În noiembrie, miniştrii de Interne din Austria, România, Bulgaria şi Ungaria au convenit asupra unui nou pachet de măsuri privind protecţia frontierelor. Potrivit ministrului austriac Karner, controalele la frontierele interne între Bulgaria şi România, precum şi între Ungaria şi România vor continua să aibă loc pentru o anumită perioadă de timp.
România şi Bulgaria aşteaptă să intre în Schengen încă din 2011. Cele două ţări, care împart o lungă graniţă, şi-au propus să facă un demers comun în acest sens pentru o mai uşoară implementare a condiţiilor tehnice.
Ce este Schengen și de ce este important
Spaţiul Schengen este una dintre cele mai importante realizări ale proiectului european. Acesta a început în 1985 ca proiect interguvernamental între cinci ţări ale UE – Franţa, Germania, Belgia, Ţările de Jos şi Luxemburg – şi s-a extins treptat pentru a deveni cel mai mare spaţiu de liberă circulaţie din lume.
Schengen este numele unui mic sat din Luxemburg, situat la frontiera cu Germania şi Franţa, unde s-au semnat Acordul Schengen şi Convenţia Schengen în 1985 şi, respectiv, în 1990.
Apartenenţa la un spaţiu fără controale la frontierele interne înseamnă că ţările nu efectuează verificări la frontierele lor interne, cu excepţia cazurilor unor ameninţări specifice, şi efectuează controale armonizate la frontierele lor externe, pe baza unor criterii clar definite. În ultimii ani, din cauza crizei imigraţiei, tot mai multe ţări UE au reintrodus controalele la frontierele interne, dar acestea sunt măsuri temporare.
În prezent, spaţiul Schengen acoperă peste 4 milioane de kilometri pătraţi, cu o populaţie de aproape 420 de milioane de persoane, şi include 27 de ţări: 23 dintre cele 27 de state membre ale UE plus toate statele membre ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia).
La 1 ianuarie 2023, Croaţia a devenit cea de a 27-a ţară membră cu drepturi depline a spaţiului Schengen.
Controalele la frontierele interne cu Ciprul nu au fost încă eliminate, iar Irlanda nu face parte din spaţiul Schengen.
La 30 decembrie 2023 Consiliul a convenit să elimine controalele la frontierele aeriene şi maritime interne cu Bulgaria şi România începând cu 31 martie 2024. După această primă etapă, Consiliul urma să ia o nouă decizie pentru a stabili o dată de eliminare a controalelor la frontierele terestre interne.
Spaţiul Schengen permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între ţările membre fără a fi supuse controalelor la frontieră. În fiecare zi, aproximativ 3,5 milioane de persoane trec frontierele interne pentru a munci sau a studia sau pentru a-şi vizita familiile şi prietenii, iar aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-o ţară Schengen şi lucrează în alta.
Se estimează că europenii efectuează anual 1,25 miliarde de călătorii în interiorul spaţiului Schengen, ceea ce aduce de asemenea beneficii considerabile turismului şi sectorului cultural.