Comisia Europeană a fost dată în judecată de Asociația de procurori „Inițiativa pentru Justiție”, după ce a decis să ridice MCV-ul pentru România în septembrie 2023.
PressHub scrie că „Inițiativa pentru Justiție” a introdus pe 28 noiembrie o acțiune în anulare la Tribunalul UE a deciziei care a închis Mecanismul de Cooperare și Verificare pentru România.
Acțiunea asociaţiei conduse de procurorul militar Bogdan Ciprian Pîrlog e sprijinită de TGL Profs, o asociație importantă de la Bruxelles, a profesorilor în drept din Europa.
Sursa citată remarcă o premieră: Prima oară când o asociație de procurori dintr-o ţară a dat în judecată în mod direct Comisia Europeană pentru că nu a respectat statul de drept și a ignorat nerespectarea continuă a hotărârilor CJUE privind statul de drept în România.
„Abrogarea nejustificată a MCV subminează activitatea Asociației Inițiativa pentru Justiție și a membrilor săi, în ceea ce privește protejarea statului de drept.
Aceasta are, de asemenea, consecințe directe asupra activității procurorilor, în ceea ce privește un climat continuu de teamă de sancțiuni disciplinare și urmăriri penale nejustificate, precum și de obstrucționarea nelegitimă care îi împiedică pe procurori să își îndeplinească funcțiile în mod corespunzător în urmărirea fără teamă a cazurilor de corupție așa cum ar trebui și față de care s-au angajat din punct de vedere etic, nu în ultimul rând prin jurământul depus în funcție”, se arată într-un anunț al TGL Profs.
Iată şi argumentele invocate de „Inițiativa pentru Justiție”, organizaţie care în trecut a fost una dintre cele trei asociații profesionale pe care s-a bazat CE pentru a-și îndeplini atribuțiile în materie de monitorizare și raportare cu privire la MCV.
- Comisia a săvârșit o eroare de drept și a săvârșit erori vădite de apreciere concluzionând că toate obiectivele de referință ale MCV au fost îndeplinite pe deplin într-un mod ireversibil și sustenabil înainte de abrogarea MCV, în pofida unor dovezi concludente contrare dintr-o serie de surse; includerea mai multor hotărâri preliminare ale CJUE privind aplicarea (eronată) a obiectivelor de referință ale MCV în România și rapoartele privind statul de drept emise chiar de Comisie;
- Comisia și-a încălcat obligația de motivare, în special prin faptul că nu a explicat cum a ajuns la concluzia că obiectivele de referință ale MCV au fost îndeplinite pe deplin, în pofida unor dovezi concludente contrare în legătură cu următoarele domenii: proceduri disciplinare abuzive împotriva judecătorilor și procurorilor; menținerea poziției privilegiate a procurorului general; viitorul incert și impactul unui raport al „unui grup la nivel înalt” care nu a fost încă publicat, menținerea valabilității și a aplicării Deciziei nr. 390/2021 a Curții Constituționale, care neagă supremația dreptului UE și, în special, validitatea cerințelor UE privind statul de drept și criteriile de referință ale MCV, astfel cum au fost interpretate de CJUE și recunoscute chiar de Comisie;
- Comisia a încălcat norme fundamentale de procedură, precum și articolul 2 din TUE (dispoziția privind valorile UE) și articolul 49 (dispoziția privind criteriile de la Copenhaga) TUE, nereușind mai întâi să obțină acordul Parlamentului și al Consiliului înainte de a înceta aplicarea MCV și, ulterior, neobținând acordul Parlamentului și al Consiliului înainte de abrogarea acestuia. Prin încetarea prematură a monitorizării sale, Comisia nu numai că a pus Parlamentul și Consiliul în fața faptului împlinit, ci și-a sabotat astfel propria capacitate de a efectua evaluările care îi reveneau prin propunerea ulterioară de abrogare a MCV.