România, pe lista statelor unde China și-a făcut secții de poliție pentru a-și vâna cetățenii UPDATE Reacția MAI și SRI

România, pe lista statelor unde China și-a făcut secții de poliție pentru a-și vâna cetățenii <span style="color:#ff0000;font-size:100%;">UPDATE</span> Reacția MAI și SRI

Beijingul a înființat peste 100 de așa-zise secții de poliție pe tot globul, pentru a monitoriza, hărțui și, în unele cazuri, repatria cetățenii chinezi care trăiesc în exil, folosind acorduri bilaterale de securitate încheiate cu țări din Europa și Africa, pentru a obține o largă prezență la nivel internațional, arată un nou raport.

Organizația pentru drepturile omului Safeguard Defenders, din Madrid, spune că a găsit dovezi că Beijingul administrează încă 48 de secții de poliție în străinătate, după ce ONG-ul dezvăluise în premieră în septembrie existența altor 54 de astfel de secții, scrie CNN.

Noul său raport – denumit „Patrulează și convinge” – se concentrează pe amploarea rețelei și examinează rolul pe care inițiativele polițienești comune între China și mai multe țări europene, inclusiv Italia, Croația, Serbia și România, l-au jucat în testarea unei extinderi a secțiilor chineze din străinătate mai ample decât se știa până la publicarea dezvăluirilor organizației.

UPDATE Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a precizat luni că nu există un acord semnat cu autorităţile din China, care să permită înfiinţarea unor "secţii de poliţie ilegale".

„Comunicarea unor astfel de date este exceptată de la liberul acces al cetăţenilor”, a transmis şi SRI.

Printre noile acuzații formulate de grup se numără cea potrivit căreia un cetățean chinez a fost obligat să se întoarcă acasă de către agenți care lucrau sub acoperire într-o secție de poliție chineză dintr-o suburbie a Parisului, recrutați în mod expres în acest scop. O dezvăluire anterioară arăta că alți doi exilați chinezi au fost repatriați cu forța din Europa – unul din Serbia, celălalt din Spania.

Cine conduce secțiile de poliție?

Safeguard Defenders, care a analizat documente oficiale chinezești pentru a obține dovezi ale presupuselor încălcări ale drepturilor omului, a declarat că a identificat patru jurisdicții de poliție distincte ale Ministerului Securității Publice din China, active în cel puțin 53 de țări, teoretic pentru a-i ajuta pe expatriații chinezi proveniți din respectivele jurisdicții cu problemele lor din străinătate.

Beijingul a negat că administrează entități polițienești nedeclarate în afara teritoriului său. „Sperăm că părțile în cauză vor înceta să incite pentru a crea tensiuni. Folosirea acestui lucru drept pretext pentru a denigra China e inacceptabilă”, declara în luna noiembrie Ministerul chinez de Externe.

În schimb, China a susținut că acele entități sunt centre administrative, înființate pentru a-i ajuta pe expatriații chinezi cu diferite chestiuni, precum schimbarea permisului de conducere. De asemenea, Beijingul a spus că acele birouri au apărut și ca urmare a pandemiei de Covid, care a lăsat mulți chinezi blocați în carantină în alte țări și în imposibilitatea să-și actualizeze actele.

Când a fost chestionat luna trecută de CNN cu privire la acuzațiile inițiale ale Safeguard Defenders, Ministerul de Externe al Chinei a spus să în secțiile din străinătate lucrează voluntari.

Cu toate acestea, cel mai recent raport al organizației susține că o rețea de poliție pe care a investigat-o a angajat 135 de persoane pentru primele 21 de secții.

De asemenea, organizația a obținut un contract de muncă pe trei ani al unui angajat dintr-o secție chineză din Stockholm.

Activitățile consulare nedeclarate din afara misiunilor diplomatice oficiale ale unei țări sunt extrem de neobișnuite și ilegale, cu excepția cazului în care o țară-gazdă și-a dat explicit consimțământul. Totodată, raportul Safeguard Defenders susține că unele secții au fost înființate cu câțiva ani înainte de pandemie.

Rapoartele au declanșat investigații în cel puțin 13 țări diferite până acum și au aprins tensiunile diplomatice între China și țări precum Canada, care găzduiește o mare diasporă chineză.

China nu este singura superputere acuzată că folosește mijloace extrajudiciare pentru a ajunge la ținte polițienești sau pentru a persecuta politic cetățeni din străinătate.

Rusia, de exemplu, a fost acuzată în două rânduri că a folosit substanțe letale chimice și radioactive pe teritoriul britanic, în încercarea de a-și asasina foști spioni - acuzațiile au fost negate mereu de Rusia.

În Statele Unite, CIA a fost implicată într-un scandal privind extrădarea suspecților de terorism luați din Italia și duși la Guantanamo, după atentatele de la 11 septembrie 2001.

Cu toate acestea, în cazul Chinei, acuzația unei represiuni pe scară largă contra cetățenilor chinezi din străinătate are loc într-un moment esențial pentru o țară care se luptă cu propriile tulburări interne, pe fondul epuizării răbdării populației față de strategia restrictivă „zero-Covid”, în timp ce al treilea mandat al lui Xi Jinping începe. Săptămâna trecută, China a anunțat că-și va relaxa unele restricții sanitare, la trei ani de la debutul pandemiei.

China a semnat acorduri de patrulare a poliției cu alte țări

Italia, care a semnat începând din 2015 o serie de acorduri bilaterale de securitate cu China, a păstrat tăcerea referitor la dezvăluirile despre presupusele activități de pe teritoriul ei.

Între 2016 și 2018, poliția italiană a efectuat mai multe patrule comune cu poliția chineză – mai întâi la Roma și Milano – și mai târziu în alte orașe, inclusiv Napoli, unde, spune Safeguard Defenders, a găsit dovezi că a fost instalat un sistem de supraveghere video într-o zonă locuită în special de chinezi, oficial „pentru descurajarea eficientă a infracțiunilor de acolo”.

În 2016, un oficial de poliție italian a declarat pentru NPR că activitățile comune ale poliției vor „duce la mai multă cooperare internațională, schimb de informații și schimb de resurse pentru combaterea grupărilor infracționale și teroriste care ne afectează țările”.

ONG-ul a dezvăluit că Italia a găzduit 11 secții de poliție chinezești, inclusiv în Veneția și în Prato, lângă Florența.

La o ceremonie care a avut loc la Roma în 2018 pentru inaugurarea unei noi secții au participat oficiali ai poliției italiene, potrivit unor clipuri postate pe site-uri chineze, ceea ce demonstrează legăturile strânse dintre forțele de poliție ale celor două țări.

Ministerele de Externe și de Interne din Italia nu au răspuns la întrebările CNN.

China a încheiat, de asemenea, acorduri comune de patrulare a poliției cu Croația și Serbia între 2018 și 2019. Polițiști chinezi au fost văzuți cel mai recent în iulie patrulând împreună cu omologii lor croați pe străzile capitalei Zagreb.

Un responsabil al poliției din Zagreb a declarat pentru Xinhua că patrulele sunt esențiale pentru „protecția și atragerea turiștilor străini”.

Reuters relata în 2019 că polițiști chinezi patrulau împreună cu cei sârbi în Belgrad, pentru a ajuta la gestionarea afluxului de turiști chinezi. Un polițist sârb a precizat că chinezii nu au autoritatea de a face arestări.

De asemenea, Safeguard Defenders mai spune că secții chineze sunt și în Africa de Sud.

China încearcă să repatrieze oameni împotriva voinței lor

Safeguard Defenders afirmă că a dat întâmplător peste aceste rețele de secții de poliție, în timp ce încerca să evalueze amploarea eforturilor Chinei de a-i convinge pe chinezi să se întoarcă în țară chiar și împotriva voinței lor.

Potrivit datelor oficiale chineze, ar putea fi aproape un sfert de milion de oameni răspândiți în jurul lumii, de când Xi este la putere.

„Ceea ce vedem venind din China sunt tot mai multe tentative de reprimare a dizidenței oriunde în lume, de a amenința oameni, de a-i hărțui, de a-i face să fie suficient de temători încât să rămână tăcuți, fiindcă altfel riscă să fie repatriați în China împotriva voinței lor”, a declarat directoarea de campanie a Safeguard Defenders, Laura Harth.

„Încep cu apeluri telefonice. S-ar putea să înceapă să-ți intimideze rudele din China, să te amenințe, să facă totul pentru a convinge chinezii din străinătate să revină. Dacă acest lucru nu funcționează, vor folosi agenți sub acoperire în străinătate”, a spus ea.

Rapoartele stârnesc furie și anchete

Dezvăluirile au provocat indignare puternică în unele țări și tăcere în altele.

Luna trecută, directorul FBI, Christopher Wray, a declarat că este profund îngrijorat de aceste dezvăluiri. „Este scandalos să te gândești că poliția chineză ar încerca să-și deschidă birou la New York, de exemplu, fără o coordonare legală. Încalcă suveranitatea și eludează normele judiciare și procedurile de cooperare polițienească”, a afirmat el.

Irlanda a închis secția de poliție chineză aflată pe teritoriul său, în timp ce în Olanda, care a luat măsuri similare, are loc o anchetă în curs, la fel ca și în Spania.

Directoarea de campanie a Safeguard Defenders, Laura Harth, a declarat pentru CNN că organizația va găsi probabil mai multe secții de poliție: „Este vârful aisbergului”.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇