Guvernul din Marea Britanie a anunțat că vârsta minimă pentru vot va fi redusă oficial la 16 ani, până la viitoarele alegeri generale.
În 1969, Regatul Unit a devenit prima democrație majoră din lume care a redus vârsta pentru vot de la 21 la 18 ani. Puțini oameni știau la ce să se aștepte de la acea schimbare.
Acum, lucrurile sunt diferite, scrie The Guardian. În țări precum Austria, Argentina, Brazilia, Germania, Țara Galilor și Scoția, tinerilor de 16 și 17 ani li se permite deja să voteze la unele sau la toate alegerile.
Putem învăța multe de la aceste țări despre ce se întâmplă când tinerii de 16 și 17 ani obțin dreptul de vot.
Christine Huebner, lector la Universitatea din Sheffield, și colegii săi au petrecut ani de zile cercetând acest lucru, iar principala constatare este simplă: nu se întâmplă nimic rău atunci când vârsta de vot este redusă la 16 ani.
Includerea tinerilor de 16 și 17 ani în electorat nu schimbă rezultatele alegerilor și nu face alegerile mai puțin reprezentative. Tinerii de 16 și 17 ani sunt la fel de calificați să voteze ca și alți alegători mai în vârstă.
Cercetările din Germania și Austria arată că aceștia sunt capabili să aleagă un partid politic sau pe cineva care le reprezintă cel mai bine opiniile, în aceeași măsură ca și alți alegători puțin mai în vârstă.
Dar unele lucruri s-ar putea îmbunătăți pentru tineri și pentru democrație în general, mai ales dacă tinerii sunt luați în serios ca alegători și primesc o educație bună cu privire la problemele politice. Iată la ce să vă așteptați atunci când tinerii de 16 și 17 ani vor putea vota la alegerile generale din Marea Britanie.
Prezența la vot mai mare
Așteptați-vă ca tinerii de 16 și 17 ani să voteze la următoarele alegeri din Regatul Unit în număr mai mare decât alți alegători care votează pentru prima dată din categoria 18 - 20 de ani.
În Austria, America Latină, Scoția, Țara Galilor și statele federale germane care au redus vârsta de vot la 16 ani, colegii mei și cu mine constatăm că, atunci când li se permite să voteze, tinerii de 16 și 17 ani participă la vot în proporții mai mari decât tinerii care au obținut dreptul de vot la vârsta de 18 ani, afirmă Christine Huebner.
Credem că acest lucru se întâmplă deoarece tinerii care urmează cursuri de învățământ cu normă întreagă și adesea locuiesc încă în casa părintească pot fi alegători mai buni și mai implicați, comparativ cu tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 20 de ani, care își trăiesc adesea primele alegeri într-o fază extrem de tranzitorie a vieții lor, în timp ce se mută din casa părintească, încep să lucreze sau să urmeze studii superioare.
Nicio modificare majoră a rezultatelor alegerilor
O vârstă de vot mai mică este puțin probabil să schimbe rezultatul alegerilor. Tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 17 ani reprezintă între 1,5% și mai puțin de 5% din populație în circumscripțiile electorale din Regatul Unit.
Aceștia vor avea un impact foarte mic asupra procentului de voturi - numai în cel mai extrem (și improbabil) scenariu în care toți tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 17 ani s-ar prezenta la vot și ar decide să voteze în același mod.
Cei care spun că reducerea vârstei de vot la 16 ani este o mișcare a Partidului Laburist pentru a asigura mai multe voturi la următoarele alegeri generale s-ar putea înșela.
Tinerii, ca grup, au atitudini politice diverse. Nu votează cu toții pentru aceleași partide politice. În Brazilia, tinerii au votat destul de similar cu alte grupe de vârstă la alegerile prezidențiale din 2022, iar în Austria includerea tinerilor cu vârste cuprinse între 16 și 17 ani în electorat nu a schimbat peisajul politic.
Chiar și pentru alegeri cum ar fi referendumul din 2014 privind independența Scoției, Jan Eichhorn de la Universitatea din Edinburgh a arătat că includerea tinerilor de 16 și 17 ani nu a schimbat rezultatul referendumului, deoarece cei mai tineri alegători și-au exprimat voturile în moduri diferite.
Interacțiunea partidelor cu alegătorii mai tineri
Orice partid politic poate câștiga sprijinul alegătorilor care votează pentru prima dată. Pentru a face acest lucru, partidele politice trebuie să interacționeze cu tinerii și să ofere propuneri de politici atractive.
De asemenea, am putea vedea că mass-media prezintă mai mulți alegători tineri în reportajele lor. În 2014, BBC Scotland a sporit vizibilitatea tinerilor de 16 și 17 ani prin crearea unui grup divers de tineri care votează pentru prima dată, care au contribuit la diverse programe, au fost membri ai panelurilor la producții pe diferite teme politice și au participat la dezbaterea televizată a referendumului.
Tinerii cărora li se permite să voteze influențează, de asemenea, adulții din viața lor. Dacă tinerilor li se permite să participe la alegeri la 16 și 17 ani, când cei mai mulți încă locuiesc acasă cu părinții, aceștia au potențialul de a modela discuțiile politice din cadrul familiei.
Într-o societate îmbătrânită, partidele politice și o mass-media care interacționează cu alegătorii mai tineri, precum și conversațiile la masă despre probleme politice și între generații, pot fi un rezultat bun.
O democrație potențial mai puternică
Pe termen lung, includerea tinerilor de 16 și 17 ani în electorat ar putea face democrația mai rezistentă. În Austria și America Latină, tinerii care au obținut drept de vot la 16 sau 17 ani au fost mai mulțumiți de democrație și de instituțiile democratice - parlament sau partide politice.
Reducerea vârstei de vot ar putea oferi, de asemenea, o oportunitate de a aborda inegalitățile în ceea ce privește participanții la alegeri. La toate vârstele, observăm diferențe evidente în ceea ce privește cine se prezintă la vot și cine nu.
Cu toate acestea, după reducerea vârstei de vot în Scoția, am constatat că tinerii de 16 și 17 ani sunt la fel de implicați în alegeri, indiferent de originea lor socială, mai spune Christine Huebner.
Școlile și colegiile joacă un rol crucial în compensarea lipsei părinților sau a colegilor care să-i determine pe tineri să voteze. O educație civică bună și obligatorie pentru toți tinerii face o mare diferență pentru democrație pe termen lung.
Austria a reușit să combine reducerea vârstei de vot cu o reformă amplă a educației civice și cetățenești și cu investiții în aceasta. În Scoția, tinerii adulți care își aminteau că au participat la cursuri la școală în care se discutau probleme politice erau mai predispuși să participe la alegeri după 20 de ani.