Vizita în China a șefului diplomației americane reprezintă doar un prim pas în tentativa de reapropiere a celor două puteri. SUA și China încă nu se înțeleg asupra unor chestiuni importante.
La finalul vizitei pe care șeful Departamentului de Stat al SUA a efectuat-o în această săptămână în China, Beijingul și Washingtonul și-au exprimat speranța că au făcut un prim pas către refacerea relației avariate. Însă dincolo de aceste semnale pozitive, incursiunea de două zile de la Beijing a lui Antony Blinken a scos în evidență o altă realitate: între cele două puteri se află o distanță imensă și periculoasă, se arată într-o analiză realizată de CNN.
SUA și China au viziuni diferite în câteva chestiuni fundamentale:
- dacă cele două țări sunt în competiție una cu cealaltă;
- dacă există respect mutual în relația lor;
- cum să reducă șansele unui conflict între ele.
Găsirea unui numitor comun între cele două țări - una autoritară și dornică să-și extindă influența la nivel global, cealaltă democratică, cu influență internațională majoră - nu va fi niciodată ceva ușor.
Vizita lui Blinken s-a produs cu o întârziere de câteva luni din cauza disputei stârnite de baloanele de supraveghere chinezești și a culminat cu o întrevedere cu liderul de la Beijing Xi Jinping, fiind privită de ambele părți și de observatorii internaționali ca un pas pozitiv spre stabilizarea relației dintre cele două puteri.
Momentul vizitei, după două întâlniri "la mustață" între forțele armate chineze și cele americane în Asia în ultimele săptămâni, sugerează nevoia urgentă de dialog. Însă cele 11 ore pe care trimisul Washingtonului le-a petrecut cu oficialii chinezi au dezvăluit și câteva fracturi care îngreunează reluarea relației, chiar dacă ambele părți sprijină discuțiile.
Fiecare vorbește despre ce îl interesează
Xi a scos în evidență una dintre cele mai importante zone în care SUA și China nu pot, cel puțin în pozițiile lor oficiale,– să stea față în față. Așezat în capul unei mese lungi cu cele două delegații de o parte și de cealaltă, Xi și-a exprimat convingerea că "o concurență între cele două mari țări nu reprezintă o tendință a vremurilor".
"China respectă interesele SUA și nu urmăresc să provoace sau să ia locul Statelor Unite. În același timp, Statele Unite trebuie să respecte China și trebuie să nu afecteze drepturile legitime și interesele Chinei", a spus el.
Această poziție, potrivit căreia SUA și China nu sunt în competiție una cu cealaltă, diferă complet de viziunea americană. Washingtonul a arătat clar că a intrat într-o fază a competiției cu China, iar Blinken a subliniat anul trecut poziția administrației Biden potrivit căreia Beijingul reprezintă "cea mai serioasă amenințare pe termen lung la adresa ordinii internaționale".
Statele Unite au trecut la contracararea eforturilor guvernului chinez de a-și extinde influența și de a demonta ordinea mondială bazată pe valorile drepturilor omului și ale democrației.
În ultimele luni, SUA au impus sancțiuni asupra companiilor chineze, au făcut presiuni asupra aliaților să restricționeze exporturile de semiconductori către China, au raliat mai multe economii avansate pentru a contracara presiunea economică chineză și a scădea riscul asupra lanțurilor de aprovizionare și au semnat un nou acord comercial cu Taiwan.
De partea cealaltă, Beijingul năzuiește la o lume în care nu mai există o singură mare putere ci mai multe, care stabilește să nu se amestece în problemele interne ale celorlalte, chiar dacă acestea sunt legate de încălcări ale drepturilor omului, represalii politice sau de dezvoltare economică. Beijingul consideră că Statele Unite suprimă creșterea Chinei și se amestecă în problemele sale.
"Chinezii nu susțin propunerea SUA de a pune în aplicare ghidaje pentru a preveni concurența să se transforme într-un conflict. Beijingul nu vrea ca pentru SUA să fie mai simplu de făcut supravegherea și recunoașterea în apropierea Chinei, crescând deliberat riscul în aer și pe mare", a explicat Bonnie Glaser, directoarea programului indo-Pacific din cadrul Fondului german Marshall al Statelor Unite.
Comunicarea militară e la pământ
Cele două părți au avut câteva interacțiuni periculoase în ultimele luni, inclusiv un risc de coliziune între nave de război în Strâmtoarea Taiwan și o interceptare agresivă a unei aeronave americane de recunoaștere de către un avion de luptă chinez deasupra Mării Chinei de Sud.
China a întrerupt comunicarea cu comandanții militari americani după vizita pe care fosta președintă a Camerei Reprezentanților a făcut-o anul trecut în Taiwan, iar ruperea acestei legături a sporit îngrijorările că situația tensionată ar putea degenera într-un conflict.
Blinken n-a reușit să obțină acordul Chinei de a restabili comunicarea la nivel înalt militar,un alt obstacol greu de urnit. De altfel, Washingtonul era conștient că va fi greu de făcut ceva în acest sens, după ce Yang Tao, directorul general pentru America de Nord și Oceania din ministerul de externe chinez, a făcut referire la sancțiunile impuse de Statele Unite. "SUA trebuie să înlăture prima obstacolul", a spus el.
Ministrul chinez al Apărării, generalul Li Shangfu, se află sub sancțiunile USA din 2018, din cauza achiziției de către China de arme din Rusia.
Pentru China, asta ține de respect, consideră Shen Dingli, un expert în politica externă chineză din Shanghai: "China nu poate accepta ca SUA să ne vorbească într-un mod condescendent în timp ce ministrul chinez al Apărării este sub sancțiunile americane. Noi nu vrem să ne uităm de sus la Statele Unite, dar măcar am putea să ne privim în ochi unii pe alții".
Partea plină și cea goală a paharului
În pregătirea vizitei lui Blinken și în timpul acesteia, China a transmis clar cine e de vină, în viziunea sa, pentru problemele din relație. Cauza principală o reprezintă "prejudecățile americane asupra Chinei", i-a spus diplomatul chinez Wang Yi secretarului de stat american la o întâlnire desfășurată luni.
Nu par să fi fost făcute progrese în privința problemelor care stau la baza acestei dispute - de la relațiile SUA cu Taiwanul până la implicațiile viziunii americane asupra unei relații competitive între Beijing și Washington.
Ambele părți au semnalat că ar putea lucra împreună asupra provocărilor globale precum schimbarea climatică și combaterea traficului de droguri, convenind totodată să continue "liniile de comunicare deschise”, potrivit Washingtonului.
Iar unele zone ale cooperării citate de Beijing după întrevederile din această săptămână par reduse în comparație cu cele care au fost expuse după discuția dintre Joe Biden și Xi Jinping în marginea summitului G20 din Bali, din luna noiembrie, menționează CNN.
"A fost clar că relația se află într-un punct de instabilitate. Și ambele părți au recunoscut necesitatea de a lucra pentru a o stabiliza", a admis Antony Blinken într-o conferință de presă ținută luni în capitala Chinei.
Partea destul de goală a paharului este că neînțelegerile rămân profunde.
Partea plină a paharului este că această vizită și una potențială a lui Xi în Statele Unite, în noiembrie, la summitul de Cooperare Economică Asia-Pacific, ar putea fi de ajuns pentru a reduce tensiunile pe termen scurt, adică în următoarele luni. Rămâne de văzut cât de departe în timp se va face simțit efectul acestor discuții.
"Dialogul este primul pas și cheia pentru a evita accidente urâte care se pot transforma într-un conflict. Discuțiile la nivel înalt între cele două părți nu echivalează, desigur, cu rezolvarea numeroaselor neînțelegeri adânci… nici nu șterg neîncrederea profundă pe care conducerea fiecărei țări o simte față de cealaltă", conchide Dexter Tiff Roberts, expert la organizația Atlantic Council din Washington.
T.D.