Cancelarul german Olaf Scholz a cerut duminică Statelor Unite şi Uniunii Europene să reflecteze cu atenţie când iau în calcul sancţiuni împotriva Rusiei în cazul unei agresiuni a acesteia contra Ucrainei, consemnează Reuters.
Printre posibilele sancţiuni este evocată blocarea funcţionării gazoductului Nord Stream 2, care conectează Germania direct cu Rusia. Dar o asemenea măsură ar amplifica criza energetică în Europa ce a condus la creşterea preţurilor.
''Prudenţa dictează alegerea măsurilor care vor avea cel mai mare efect, spre deosebire de cele care ar încălca principii convenite împreună'', a indicat Scholz, într-un interviu din care ziarul Sueddeutsche Zeitung a publicat extrase înainte de a-l difuza integral.
''În acelaşi timp, trebuie să luăm în considerare consecinţele (sancţiunilor - n.red.) asupra noastră'', a adăugat cancelarul german, avertizând că nimeni nu trebuie să creadă că există vreo astfel de măsură care să nu aibă efecte negative asupra Germaniei.
În acelaşi timp, Scholz a contracarat în acest interviu impresia că SUA şi UE nu ar putea cădea de acord asupra unui set de sancţiuni împotriva Rusiei. ''În cercul aliaţilor, noi convenim asupra unor posibile măsuri. Este bine. Trebuie să fim capabili să acţionăm în cazul unei urgenţe'', a adăugat el.
De asemenea, şeful guvernului de la Berlin a respins cererea Rusiei ca NATO să se angajeze că Ucraina nu va adera la această alianţă. ''O astfel de garanţie nu poate fi dată'', a punctat Scholz, amintind pe de altă parte că aderarea unor ţări din Est la NATO oricum ''nu se află deloc pe agendă în prezent''.
Ucraina e nemulțumită de atitudinea evazivă a Berlinului
Declaraţiile sale consemnate din interviul ce va fi publicat de Sueddeutsche Zeitung survin după ce guvernul de la Berlin a stârnit deja nemulţumirea Ucrainei prin poziţiile ambigue cu privire la reacţia în cazul unui atac rusesc asupra acestei ţări, la graniţa căreia sunt masaţi circa 100.000 de soldaţi ruşi. În acest timp, Moscova negociază cu Washingtonul o serie de cereri ale Rusiei privind arhitectura de securitate europeană, în special încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor acestei alianţe din statele care au aderat la ea după 1997, solicitări catalogate de oficiali americani şi alţii occidentali drept inacceptabile.
În plus faţă de atitudinea ezitantă a Berlinului cu privire la modalităţile de contracarare a ameninţării ruseşti la adresa Ucrainei, declaraţia de vineri a comandantului marinei germane - Kay-Achim Schönbach, care între timp a demisionat -, care a spus că preşedintele rus Vladimir Putin ''merită probabil'' respect şi că peninsula Crimeea ''niciodată nu va reveni înapoi'' Ucrainei, şi de asemenea refuzul Germaniei de a furniza arme Ucrainei, au stârnit reacţii virulente din partea oficialilor ucraineni.
Într-o declaraţie acordată ziarului Welt, ambasadorul ucrainean la Berlin, Andrii Melnik, a spus că acele declaraţii ale fostului comandant al forţelor navale germane ilustrează ''aroganţa şi megalomania germană'', notează agenţia DPA. Comentariile lui Schönbach, adaugă ambasadorul ucrainean, ''pun masiv sub semnul întrebării credibilitatea şi seriozitatea Germaniei pe plan internaţional, nu doar din punctul de vedere ucrainean''.