Curtea Constituțională a României (CCR) are de sâmbătă trei noi judecători și un alt președinte, Marian Enache.
Noii membri ai CCR au depus jurământul de învestitură sâmbătă, într-o ceremonie la Palatul Cotroceni, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis, premierului Nicolae Ciucă, preşedintelui Senatului, Florin Cîţu, şi preşedintelui Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu.
Noii judecători CCR sunt Iulia Scântei, Bogdan Licu şi Mihaela Ciochină. Mandatul lor începe pe 11 iunie și durează 9 ani.
Preşedintele Klaus Iohannis le-a urat succes noilor judecători constituţionali.
"Este o muncă de mare răspundere şi sunt convins că o veţi duce cu succes la un bun sfârşit. La fel, doresc mult succes judecătorilor constituţionali care îşi continuă mandatul şi tuturor împreună vă doresc să vegheaţi la respectarea Constituţiei şi să fiţi un factor de echilibru în societatea din România", a spus Klaus Iohannis.
Conform Constituţiei, cei nouă judecători ai CCR sunt numiţi astfel: trei de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de preşedintele României.
Acum s-a încheiat mandatul lui Valer Dorneanu (președinte CCR), numit de Camera Deputaţilor, dar şi mandatele Monei Pivniceru şi Daniel Morar, trimişi acolo de Senat şi de preşedinte (în mandatul lui Traian Băsescu).
În locul lor au fost numiți Mihaela Ciochină din partea șefului statului, Bogdan Licu din partea Camerei Deputaților, la propunerea PSD, iar Iulia Scântei este alegerea Senatului la propunerea PNL.
Mihaela Ciochină și Bogdan Licu au fost eliberați vineri din funcțiile deținute pentru a-și putea prelua mandatele de judecător Curtea Constituțională.
După învestirea celor trei noi judecători, s-a reunit plenul pentru alegerea unui nou președinte.
"În urma votului secret, cu unanimitatea voturilor judecătorilor prezenţi, domnul Marian Enache a fost ales în funcţia de preşedinte al Curţii Constituţionale, pentru un mandat de trei ani", informează CCR, într-un comunicat.
Marian Enache este noul președinte al CCR
Pentru alegerea preşedintelui, fiecare grupă de judecători numiţi de Camera Deputaţilor, de Senat şi de preşedintele României poate propune o singură candidatură. Dacă la primul tur de scrutin niciun candidat nu întruneşte majoritatea voturilor, se va proceda la al doilea tur de scrutin între primii doi clasaţi sau traşi la sorţi, dacă toţi candidaţii obţin acelaşi număr de voturi. Operaţiunile de alegere a preşedintelui sunt conduse de judecătorul cel mai în vârstă.