Ce se întâmplă cu elevii din comunitățile vulnerabile ale țării atunci când nici profesorii, nici familia nu le pot răspunde la o întrebare aparent simplă: „Care e drumul meu?” De cele mai multe ori, fie renunță la școală, fie nu-și mai dau interesul pentru învățătură, o altă formă de abandon, pentru că nu reușesc să vadă în școală o formulă de a-și construi viitorul. Aproape 3.000 de elevi din mediul rural din România, dar și profesorii lor se mișcă într-o direcție optimistă, sprijiniți de Fundația Dacia pentru România, prin proiecte care își propun să reducă decalajele rural-urban și să conecteze școala cu realitățile copiilor și tinerilor.
În România, peste 16% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani nu termină școala (Eurostat). Aproape jumătate dintre elevii din mediul rural nu reușesc să obțină nota 5, de trecere, la matematică, la evaluările naționale. În tot acest timp, rata sărăciei din țara noastră a ajuns la aproape 28% (Eurostat). Sunt trei indicatori diferiți, dar profund interconectați, care se influențează și se amplifică de la an la an, în aceleași comunități.
Mulți copii din sate și orașe mici nu abandonează școala doar din lipsă de resurse materiale, ci pentru că nu simt că le-ar folosi la ceva. Pur și simplu, nu găsesc aici un spațiu în care să fie încurajați să încerce, să greșească și să descopere cine sunt și cine pot deveni.
Sprijinite de Fundația Dacia pentru România prin programul de granturi „Mobilitatea contează”, două ONG-uri cu renume pe zona de educație, Școala Încrederii și Junior Achievement, le oferă copiilor aflați în aceste contexte de vulnerabilitate șanse reale.
„Un elev care nu știe ce poate deveni și un elev căruia îi este frică să ridice mâna în clasă au, în aparență, probleme diferite. Noi credem că au, de fapt, aceeași problemă: școala nu i-a pus în centru. De aceea, sprijinim deopotrivă orientarea spre viitor și reconstruirea mediului în care copiii cresc, pentru că niciuna nu funcționează fără cealaltă. Mobilitatea socială nu începe la 18 ani, când un tânăr își caută primul job. Începe mult mai devreme, în clasa a VII-a, când un elev din mediul rural decide dacă merită să continue sau nu școala, la liceu. Noi, Fundația Dacia pentru România, ne dorim ca niciun copil să nu mai ia această decizie singur, fără resurse și fără sprijin”, spune Cătălina Murariu, Director Executiv, Fundația Dacia pentru România.
Cum se transformă școlile, începând de la oamenii ei
„De mic copil mi-am dorit să fiu învățătoare. Am crescut printre cărți de matermatică și lectură, fiindcă părinții mei erau profesori. Dar mi-au plăcut întotdeauna și poveștile bunicilor mei și să mă joc. Jocul m-a format ca o persoană maleabilă, adaptabilă, sociabilă și cu drag de copii”.
Ana Maria Ureche este director adjunct al Școlii Gimnaziale Iustin Ilieșiu Anieș, Bistrița - Năsăud, activând în învățământ din anul 1994, când a absolvit Liceul Pedagogic. A fost cadru didactic în primii ani de învățământ în aceeași școală în care a fost elevă în ciclurile preșcolar, primar și gimnazial, alături de părinți, și ei la catedră la acea vreme.
„Tata îmi povestea cât de frumos este să crești învățând, citind și ascultând ceea ce se întâmplă în natură, m-a învățat să ascult păsările în natură, să admir peisajul, să ascult ce îmi transmit plantele, copacii. Mie îmi place să cânt, să dansez, să desenez, să fiu creativă și cred că fiecare copil poate fi modelat prin puterea exemplului personal”, povestește Ana Maria Ureche. Declară că a realizat mult mai târziu impactul pe care l-a avut asupra elevilor, mulți dintre ei, acum adulți, încă numind-o și în ziua de azi „doamna învățătoare”. E tare mândră de fiecare dată când își reîntâlnește foștii elevi.
Consideră că „socio-emoționalul dirijează academicul. Dacă noi suntem bine cu noi și elevii sunt bine cu ei și părinții la fel, atunci performanțele școlare cresc. Îi văd pe elevi bine cu ei și în fiecare pauză mi-e drag să stau să povestim despre școală. După 31 de ani de învățământ, sunt convinsă că sunt exact în locul în care trebuie să fiu, omul potrivit la locul potrivit”.
Cristina Minodora Cioacă este profesor învățământ primar și director al Școlii Gimnaziale Ștefan cel Mare din județul Olt. Deși se spune că după zeci de ani în învățământ, profesorii își pierd din motivația care i-a adus la catedră, ea demontează acest mit și devine modelul de „se poate!”. A ales să fie cadru didactic din dragoste pentru copii, fiindcă știe că profesia de dascăl este cea care modelează vieți, șlefuiește caractere și are un impact semnificativ asupra educației, atât timp cât există încredere și spațiu de dezvoltare pentru fiecare. „La clasă sunt îndrumătorul elevilor mei, dar și prietena lor; sunt cea care le dă încredere că împreună suntem bine și că vom face față provocărilor”.
S-a înscris în Programul Școala Încrederii, iar după un timp, spune că și-a schimbat percepția referitoare la actul didactic: oferă feedback elevilor într-un mod mai interactiv și mai empatic, iar cursul despre abordări restaurative a ajutat-o să înțeleagă și să rezolve situațiile conflictuale apărute la clasă și în școală.
„Elevii au înțeles, după ce am tot povestit cu ei despre principii, că violența nu rezolvă conflictul, ci comunicarea și depășirea situațiilor conflicuale prin dialog. Dezvoltarea competențelor socio-emoționale ca prevenție sau diminuare a conflictelor nu presupune o activitate distinctă, ci transformarea modului în care predăm, comunicăm, organizăm experiențele de învățare. Acestea se dezvoltă treptat prin interacțiuni, reflecție și climat educațional pozitiv, așa cum am învățat în Program.
Desigur, ele au un impact deosebit de important pentru elevii din mediul rural, deoarece acestea compensează uneori lipsa oportunităților educaționale, sociale și profesionale și îi ajută să își construiască încrederea că pot avea și ei un viitor mai bun decât văd în jur”, explică Cristina, cadru didactic.
Pregătiți pentru examene, mai puțin pregătiți pentru viață
Elevii din mediul rural se confruntă cu o barieră socială profundă: lipsa unui mediu
educațional în care să fie văzuți, sprijiniți și valorizați. Acest context
generează lipsă de încredere în ei, motivație scăzută pentru învățare și rezultate
academice slabe, reducându-le semnificativ șansele de mobilitate socială. De aceea, pentru Asociația Școala Încrederii este o prioritate să extindă programul în comunități profund izolate, atât geografic, cât și social – zone rurale afectate de sărăcie, lipsă de resurse și oportunități.
Peste 250 de profesori și 1660 de elevi din 5 școli din mediul rural din județele: Bacău, Buzău, Bistrița - Năsăud, Neamț și Olt vor beneficia de sesiuni de formare și coaching (pentru profesori și directori), un mediu sigur emoțional, în care sunt elevii să fie acceptați, încurajați și sprijiniți și acces real la educație de calitate, ceea ce le crește șansele de mobilitate socială.
Proiectul „Drum Spre Viitor” își propune să ofere elevilor din aceste școli aceleași oportunități ca cei din mediul urban. În contextul în care în România, în educația de stat, elevii sunt pregătiți să obțină rezultate bune la examene și nu sunt pregătiți pentru viață, prin Școala Încrederii, profesorii și alți specialiști din școli învață să transforme cultura școlii, astfel încât să se asigure că fiecare elev face și progrese academice, dar și își dezvoltă competențe socio-emoționale.
„Misiunea noastră este să transformăm școlile din România în comunități care îi încurajează și îi sprijină pe elevi să progreseze și să-și atingă potențialul, susținându-i pe adulții din școală să găsească instrumentele necesare pentru a fi bine cu ei înșiși și a putea fi alături de copiii care învață în clasele lor”, spune Letiția Suciu, Director Executiv Asociația Școala Încrederii.
„Am auzit de multe ori <<nu se face școală la sat!>>”
Asociația și-a propus să reducă migrarea elevilor de la sat la oraș, pentru
că „școala de la oraș e mai bună” și să arate că și aici există potențial și se poate obține succes academic. Pentru că și copiii de la sate vor să meargă la școală, să aibă profesori în care să simtă că au încredere, să participe la concursuri școlare, să meargă în excursii, să își descopere potențialul ori să meargă la universitate.
Soluțiile lor reunesc punctele forte din metode educaționale internaționale și din
învățământul românesc, astfel încât elevii, familiile și cadrele didactice să fie sprijinite și provocate în moduri care răspund nevoilor fiecăruia, indiferent de locul din care vin sau de mediul social din care fac parte.
Un astfel de model este Leader in Me, care oferă elevilor, educatorilor și familiilor abilități esențiale de leadership și viață. „Credem că mai ales copiii din mediul rural au nevoie să înțeleagă că au o voce, că ea se poate auzi în comunitatea lor, dar și mai departe, că părerile și inițiativa lor contează și fac o diferență”, adaugă Letiția Suciu, Director Executiv Asociația Școala Încrederii.
Școala Încrederii este un program construit pe 2 piloni: progres academic și stare de bine. Oferă cursuri, sesiuni de coaching și facilitare, grupuri de sprijin pentru toți adulții din școli, curriculum, materiale de lucru la clasă și training pentru cadrele didactice menite să ghideze fiecare elev - de la grădiniță până la liceu. Și mai oferă instrumente prin care echipa să construiască și să mențină o relație constantă între școală-familie, punând în centru binele copilului.
„Părerea mea este că Școala Încrederii ne ajută să învățăm lucruri noi, am învățat să ne ajutăm reciproc, să nu ne mai certăm și să ne simțim în siguranță unii cu alții. Relațiile cu profesorii sunt mult mai deschise, suntem sprijiniți și încurajați să ne spunem părerile personale. Școala Încrederii m-a învățat să comunic deschis și să am încredere în profesori”, povestește unul dintre elevii înscriși în program.
Asociația a început implementarea în 2019, în 54 de școli, iar 5 ani mai târziu au ajuns în 284 de școli din 37 de județe și București. În prezent, în anul școlar 2025-2026, sprijină 230 de școli și grădinițe de stat din 37 de județe plus municipiul București, ceea ce înseamnă aproape 120.000 de copii și peste 12.000 de adulți din școli (dintre care peste 9.000 de cadre didactice).
Decizii pentru viitor în cunoştință de cauză, nu „pe ghicite”
Și asociația Junior Achievement (JA) România și-a găsit inspirația pentru proiectul „Mobilitate pentru viitor” dintr-o poveste reală. Mai mulți elevi din mediul rural din județul Argeş au abandonat şcoala după clasa a VIII-a din lipsă de orientare profesională şi expunere la oportunități, deşi puteau face o carieră în domeniul tehnic.
„Proiectul <<Mobilitate pentru viitor>> sprijină 1.000 de elevi din clasele VII-VIII, din județele Argeș, Dâmbovița, Prahova și Buzău, facilitând tranziția de la gimnaziu la liceu sau rute tehnice relevante pentru piața muncii. Prin activități de orientare profesională, mentorat, vizite la angajatori și tururi virtuale, elevii beneficiază de expunere practică și modele de carieră”, explică Alice Cornea CEO & Programs Director JA România.
Un program complet care pune tinerii față-n față cu piața muncii
Intervenția este structurată pe trei niveluri. Primul, INSPIRE, vizează 1.000 de elevi. Aceștia parcurg un workbook ghidat de orientare profesională, intitulat „Meserii în industria auto”, pe platforma digitală a organizației, cu activități de autocunoaştere, stabilire de obiective şi explorare a pieței muncii.
Al doilea nivel, PREPARE, este dedicat unui număr de 500 de elevi, care participă la sesiuni față în față şi webinarii susținute de angajați JA România, axate pe dezvoltare personală şi orientare profesională.
Iar cel de-al treilea, SUCCEED, vizează 250 dintre cei mai implicați elevi și cuprinde vizite fizice la companii, un workshop - Innovation Day - de mobilitate durabilă şi Caravana „Poveşti de drum bun” - o serie de întâlniri în școli cu invitați care au învins bariere personale sau de mobilitate.
„Am vrea să se miște concret lucruri precum: o tranziție mai fluidă de la gimnaziu la liceu pentru elevii din mediul rural și urban, o creștere a încrederii în propriile abilități și o reducere vizibilă a decalajelor rural-urban, manifestată prin mai mulți elevi care aleg cariere relevante pentru piața muncii, inspirate de vizite, mentorat și tururi virtuale”, mai spune Alice Cornea CEO & Programs Director JA România.
Tineri din Câmpina, provocați să reinventeze viața comunității
34 de elevi din Câmpina au participat recent la un workshop interactiv dedicat gândirii antreprenoriale și implicării civice, organizat sub forma unui exercițiu practic de rezolvare a problemelor reale ale comunității.
Sub coordonarea profesorilor, tinerii au lucrat în echipe pentru a identifica soluții concrete la una dintre cele mai stringente provocări locale: lipsa activităților atractive pentru adolescenți și intensitatea redusă a vieții comunitare din Câmpina. Mulți tineri sunt nevoiți să caute opțiuni de petrecere a timpului liber în alte orașe, din cauza ofertelor limitate de evenimente culturale, sportive sau recreative adaptate nevoilor lor.
Pornind de la tema „Cum putem face orașul mai atractiv pentru copii și adolescenți?”, participanții au elaborat planuri de afacere care includ cluburi de activități, evenimente locale dedicate tinerilor și platforme de socializare și învățare adaptate generației actuale.
Elevii au dezvoltat cu entuziasm șapte idei ingenioase menite să revitalizeze viața comunității și să ofere mai multe oportunități de distracție și dezvoltare pentru tineri. Printre acestea se numără un parc de distracții modern cu escaperoom, mini-cluburi și spații VR, pentru a reduce timpul petrecut pe telefon și a încuraja joaca în aer liber; revitalizarea cinematografului - transformarea acestuia într-un spațiu cultural modern și atractiv pentru adolescenți; RollerMotion - un roller disco indoor energic, unde tinerii pot patina, dansa și socializa într-un mediu sigur și distractiv.
„Organizarea a fost excelentă și a cuprins tot ceea ce și-ar dori un elev: activități
interesante, implicare și un cadru plăcut. Nu am nicio sugestie de îmbunătățire - totul a fost foarte bine structurat. Vă mulțumesc frumos pentru această oportunitate!”, a povestit unul dintre elevii înscriși în proiect.
Junior Achievement (JA) România este o organizație nonprofit, fondată în 1993, parte a JA Worldwide® USA și JA Europe. La nivel global, JA este cea mai mare organizație de educație antreprenorială, economică, financiară, de orientare profesională și dezvoltare personală, cu programe în 42 de țări din Europa și peste 100 din lume. În 2025, organizația s-a clasat pentru a șaptea oară în Top 10 ONG-uri din lume și a primit a patra nominalizare la Premiul Nobel pentru Pace.
Când „Mobilitatea contează”, România se mișcă!
Fundația Dacia pentru România (FDpR), organizație non-profit având ca scop să contribuie la o Românie care își recunoaște și valorifică potențialul uman, lansată în aprilie 2025, sprijină 35 de ONG-uri, timp de un an, în cadrul programului de granturi „Mobilitatea contează”, pentru a înlătura bariere de mobilitate fizică și socială în calea a trei tipuri de acces: la educație, la piața muncii și la cultură. Valoarea totală a granturilor este de 1 milion de euro, pentru 13.544 beneficiari la nivel național.
Mesajul Programului „Mobilitatea contează” este amplificat prin campania națională „România se mișcă”, prin care Fundația Dacia pentru România își propune să crească gradul de conștientizare publică asupra mobilității fizice și sociale ca o necesitate pentru a construi un viitor, nu ca un privilegiu.
Ministrul Cseke Attila propune plata medicilor după performanță. Absolvenții de Medicină cu rezultate mai slabe să fie trimiși la țară
Universitatea Craiova a luat decizia finală în cazul lui Ștefan Baiaram
FT: Fondul Consiliului pentru Pace al lui Trump este gol, la 4 luni de la înființare
Cum va fi vremea de Rusalii și de 1 Iunie: Cei care pleacă în mini-vacanță să-și ia umbrela
