Sunt situații în viață când trebuie să înmagazinăm informație, adesea în timp scurt. Unii fac asta mai ușor, altora le este mai dificil. Însă e o problemă de când lumea, drept pentru care tot de atunci oamenii caută căi de a eficientiza acest proces.
Iar de-a lungul timpului au fost găsite mai multe metode care, pentru cei mai mulți, funcționează. Rămâne doar să le testezi pe propria piele, să vezi unde te încadrezi.
O metodă este contextualizarea informației pentru retenție pe termen lung. Sunt oameni de știință care cred că cei care au abilitatea de a reține ușor lucruri nu le înmagazinează și stochează, pur și simplu, prin repetiție, ci-și folosesc imaginația pentru a îmbogăți contextul în care memorează.
În cadrul unui studiu efectuat în 1979, doi psihologi (Bransford și Wilson) au vrut să vadă cum rețin 3 grupuri de studenți o listă de 30 de substantive. Grupului 1 i s-a spus să memoreze cuvintele, pentru că vor fi verificați. Grupului 2 i s-a cerut doar să asocieze fiecărui cuvânt eticheta „plăcut” ori „neplăcut”, iar grupului 3 i s-a cerut să se gândească la cum ar putea folosi obiectele indicate de substantive pe o insulă pustie.
Grupurile 2 și 3 nu au știut că li se va solicita la final să-și amintească substantivele.
Rezultatul? Grupul 2 a avut rezultate asemănătoare grupului 1, dar grupul 3 a avut o retenție mai bună decât primele două grupuri.
În cazul grupului 3 a apărut fenomenul de învățare implicită, accidentală, care s-a dovedit că funcționează mai bine decât memorarea conștientă (cazul grupului 1). De ce? Subiecții din grupul 3 au memorat cuvintele în contextul utilizării lor pe o insulă pustie, stabilind conexiuni între substantive și alte elemente (utilizarea lor concretă pe insulă, de exemplu).
Tema exercițiului, insula pustie, a fost factorul integrativ, unificator, care a facilitat organizarea informației și amintirea ei ulterioară.
Sigur că această temă poate fi înlocuită cu orice altceva. Poți construi scenarii, povești de tot felul. Cu cât mai nebunești, exagerate sau greu de crezut, cu atât vor fi ele mai ușor de reținut, pentru că creierul are acest ”talent”.
Includerea elementelor abstracte de memorat într-un episod de viață (chiar dacă imaginat) s-a dovedit a duce la o retenție superioară a informației față de situația în care cuvintele sunt, pur și simplu, repetate pentru a fi reținute.
Sigur, metoda nu ar funcționa pentru orice fel de informație, dar e un truc care ne-ar putea ajuta în anumite situații în care se impune memorarea.
Somnul e mai important decât ai crede
Nu în ultimul rand, ca sfat general valabil, atenție la odihnă în perioadele de studiu intens! Un studiu realizat la Universitatea Saarland, din Germania, a arătat că un pui de somn de aproximativ 45-60 de minute, imediat după ce ai luat contact cu noi informații ce trebuie reținute, poate îmbunătăți memoria de cinci ori.
Somnul resetează creierul, iar lipsa lui face ca neuronii să fie supra-conectați de atâta activitate, astfel încât noile amintiri nu mai pot fi ”salvate”.