Rezultatele de la Evaluarea Națională arată discrepanțele mari din țară: mai puțin de două treimi dintre elevii intrați pe pragul școlii acum nouă ani au reușit să obțină medii peste 5

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google

Rezultatele finale ale Evaluării Naționale arată că mai puțin de două treimi (64,91%, respectiv 113.316 din cei 174.567 înscriși în urmă cu nouă ani) dintre elevii intrați pe pragul școlii acum nouă ani au reușit să obțină medii peste 5, iar situația în plan teritorial este și mai îngrijorătoare, diferențele dintre județe fiind și de peste 40 de puncte procentuale între extreme: astfel, ponderea mediilor peste 5 din județul Călărași este de 43,06%, în vreme ce în București vorbim despre o pondere de 84,06%.

Mai puțin de jumătate dintre elevii care au susținut toate probele de examen au obținut medii peste 7 (48,47%), fapt care este de natură a pune sub semnul întrebării măsura în care România reușește să asigure accesul la o educație relevantă și de calitate tuturor copiilor.

Pornind de la aceste constatări, Salvați Copiii România adresează Ministerului Educației un set de recomandări menite să crească rezultatele pozitive ale elevilor și să reducă decalajele teritoriale, printre care: instituirea unui sistem de avertizare timpurie a abandonului pentru identificarea elevilor cu risc și instituirea unor măsuri de sprijin prin parteneriate formalizate cu serviciile sociale locale, reglementate printr-un protocol sau prin norme metodologice comune cu Ministerul Muncii; extinderea programelor de remediere, Școala după Școală și A Doua Șansă, împreună cu asigurarea unei mese sănătoase, în toate comunitățile vulnerabile, organizarea separată a claselor a VIII-a și introducerea unor garanții de calitate pentru colectivele mici de elevi din mediul rural, pentru reducerea predării simultane în anul terminal.

ADVERTISING

ANALIZA DATELOR

În acest an, am putut observa, de la bun început, că peste 15% dintre copiii care au pășit pragul școlii acum 9 ani nu au ajuns să se prezinte la Evaluarea Națională.

Actuala generație de elevi/absolvenți ai clasei a VIII-a a pornit la drum cu 174.567 de copii (numărul elevilor înscriși în clasa pregătitoare în anul școlar 2017-2018 – cifra include toate tipurile și formele de învățământ).

De-a lungul primilor ani de studiu, acest număr a crescut.

Posibilele explicații ale acestei tendințe sunt:

Prevederile care interzic repetenția la nivelul primilor doi ani de școală primară;
Migrația și imigrația (mai ales pentru anii școlari 2021 – 2022 și 2023 – 2024, marcați de integrarea în sistemul educațional românesc a unei părți din copiii sosiți pe teritoriul României ca urmare a izbucnirii războiului din Ucraina).

A. Pierderi până în clasa a VIII-a

Între numărul elevilor înscriși în clasa pregătitoare în 2017 și cel al elevilor care au început clasa a VIII- a în toamna anului 2025, există o diferență de 6.851, reprezentând aproape 4% (3,92%) din generație.

De-a lungul primilor 8 ani de școală, cele mai mari pierderi exprimate ca procente le regăsim în cazul județelor Covasna (15,16%), Mureș (12,7%) și Ialomița (11,99%).

Aceste pierderi până la intrarea în clasa a VIII-a pot fi explicate, pe de o parte prin abandonul școlar, iar pe de altă parte, prin fenomenul migrației.

B. Pierderi în clasa a VIII-a

Între numărul elevilor care au început clasa a VIII-a în toamna anului 2025 și cel al elevilor înscriși la Evaluarea Națională, se înregistrează o diferență de aproape 20.000 (19.448), reprezentând 11,14% din generație.

ADVERTISING

Diferența se explică, pe de o parte, prin situația copiilor cu CES din învățământul special sau de masă, a căror înscriere la Evaluarea Națională se face doar la cererea expresă a părinților. Pe de altă parte, elevii care au început clasa a VIII-a fără însă a o absolvi nu sunt înscriși la evaluarea națională.

Ca și în anii anteriori, diferența mare dintre pierderile pe parcursul clasei a VIII-a și cel al pierderilor (cumulate) înregistrate la nivelul promoției pe parcursul primilor opt ani de școală este de natură să atragă atenția și trebuie să primească un răspuns adecvat din partea autorităților relevante, cu atât mai mult cu cât topul județelor cu cele mai ridicate niveluri ale acestui indicator rămâne în mare parte constant.

Astfel, în acest an, cele mai ridicate valori s-au înregistrat în județele: Călărași (22,57%), Giurgiu (21,02%) și Brăila (17,9%), în timp ce, pentru anul anterior, cele mai ridicate valori ale acestui indicator s-au înregistrat în: Giurgiu (26,01%), Brăila (24,09%) și Călărași (21,57%).

C. Prezență la Evaluarea Națională

Dintre candidații înscriși la Evaluarea Națională, un număr de 5017 (reprezentând 2,87% din generație) nu s-au prezentat la una sau mai multe dintre probele de examen.

Pe lângă situațiile de descurajare sau eventualele probleme de sănătate, în această categorie este posibil să regăsim și elevii care nu intenționează să-și continue studiile, își continuă studiile în altă țară sau elevii care au obținut premii la olimpiadele și concursurile naționale și internaționale care le asigură repartizarea în învățământul liceal fără susținerea Evaluării Naționale.

ADVERTISING

D. Insucces la Evaluarea Națională

La nivelul întregii țări, un număr de 113.316 elevi au obținut medii peste 5 la examenul de Evaluare Națională din acest an. Raportat la numărul elevilor care și-au făcut debutul școlar acum 9 ani, observăm că sub două treimi din generație (64.91%) au susținut cu succes acest examen.

Cele mai mici ponderi ale elevilor cu medii peste 5 (raportat la numărul celor înscriși în clasa pregătitoare în anul școlar 2017-2018) se înregistrează în județele: Călărași (43,06%), Teleorman (50,73%) și Caraș-Severin (51,14%). În același timp, în Municipiul București și Județul Cluj, numărul elevilor cu medii peste 5 la Evaluarea Națională reprezintă peste trei sferturi din numărul celor care și-au făcut debutul școlar acum 9 ani (84,06%, respectiv 77,38%). Aceste diferențe județene, de peste 40 de puncte procentuale între extreme, reflectă o inegalitate teritorială structurală în accesul la o educație de calitate.

O problemă aparte o ridică predarea simultană, unde putem observa că actuala generație de absolvenți de gimnaziu a avut un parcurs care reflectă parțial cadrul legal și metodologic în vigoare, dar și deciziile intervenite pe parcurs:

Astfel, putem observa cum recomandarea metodologică de organizare separată a claselor pregătitoare a fost doar parțial respectată, cum trecerea la gimnaziu marchează o scădere posibil explicată prin mutarea elevilor în școli cu predare tradițională, dar și modul în care măsurile de austeritate adoptate în vara anului trecut au făcut ca această generație să aibă o creștere a numărului de elevi în clase cu predare simultană la trecerea în clasa a VIII-a, deși cadrul metodologic anterior prevedea organizarea separată a claselor a VIII-a. Astfel, 3,55% din elevii acestei promoții au parcurs anul final de gimnaziu în clase cu predare simultană, față de doar 0,64% din promoția anterioară.

„O concluzie majoră este aceea că factori care influențează puternic accesul la educație și rezultatele școlare continuă să rămână nedocumentați în contextul Evaluării Naționale: statutul socioeconomic al familiei, dizabilitatea sau nevoile educaționale speciale, impactul predării simultane, resursele școlii urmate etc. Rezultatele de anul acesta confirmă că problemele sistemului de învățământ nu se limitează la performanța de la examen, ci țin de parcursul întreg al unei generații și de inegalitățile dintre județe”, spune Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

Recomandări:

Pornind de la aceste constatări, Salvați Copiii România adresează Ministerului Educației un set de recomandări menite să crească rezultatele pozitive ale elevilor și să reducă decalajele teritoriale, prin măsuri care să acționeze deopotrivă asupra cauzelor abandonului, ale insuccesului școlar și ale accesului inegal la o educație de calitate:

Creșterea alocărilor generale pentru educație și îmbunătățirea coeficienților de diferențiere și de corecție ai costului standard per elev, astfel încât finanțarea de bază să reflecte mai fidel nevoile reale ale școlilor din mediile dezavantajate.
Extinderea accesului la educație timpurie de calitate, prin dezvoltarea rețelei de creșe și grădinițe în comunitățile defavorizate și cuprinderea copiilor din medii vulnerabile încă din antepreșcolaritate, întrucât primii ani de viață sunt decisivi pentru dezvoltarea cognitivă și socioemoțională, iar participarea timpurie reduce semnificativ riscul de eșec ori abandon școlar.
Valorificarea datelor deja colectate prin SIIIR pentru o analiză longitudinală la nivel de elev, care să lege rezultatele Evaluării Naționale de mediul de reședință, statutul socioeconomic și resursele școlii.
Instituirea unui sistem de avertizare timpurie a abandonului pentru identificarea elevilor cu risc și instituirea unor măsuri de sprijin prin parteneriate formalizate cu serviciile sociale locale, reglementate printr-un protocol sau prin norme metodologice comune cu Ministerul Muncii.
Extinderea programelor de remediere, Școala după Școală și A Doua Șansă, împreună cu asigurarea unei mese sănătoase, în toate comunitățile vulnerabile.
Organizarea separată a claselor a VIII-a și introducerea unor garanții de calitate pentru colectivele mici de elevi din mediul rural, pentru reducerea predării simultane în anul terminal.
Susținerea unei intervenții timpurii în alfabetizare (literație și numerație) în ciclul primar, prioritar în școlile dezavantajate.
Atragerea și menținerea cadrelor didactice calificate în zonele defavorizate prin stimulente, mentorat și stabilitate pentru profesorii din școlile rurale și izolate.
Monitorizarea și publicarea anuală a unui indicator de echitate teritorială, care să urmărească decalajul dintre extreme ca țintă asumată de politică publică.

Despre Organizaţia Salvaţi Copiii

De 36 de ani, Salvați Copiii România construiește programe sociale, politici publice și practici solide în beneficiul copilului din România. Expertiza și complexitatea proiectelor la nivel național fac din organizație o instituție socială esențială, al cărei rol este medierea între societate și autoritatea publică, în beneficiul copilului. În cele peste trei decenii de activitate, Salvați Copiii a intervenit activ în societate, identificând soluții concrete pentru protejarea și sprijinirea copiilor vulnerabili, și a militat, în același timp, pentru o colaborare viabilă cu autoritățile decidente, pentru asigurarea interesului superior al copilului. Salvați Copiii și-a asumat rolul de supraveghere vigilentă a autorităților publice, în așa fel încât acestea să implementeze politici publice de durată care să corecteze cauzele care duc la vulnerabilizarea copiilor. Totodată, organizația a reușit să creeze rețele active de solidaritate, prin încurajarea responsabilității sociale a companiilor și a societății, în sens larg. În calitate de membru al Save the Children, cea mai mare organizaţie independentă din lume care promovează drepturile copilului şi care cuprinde 30 de membri şi desfăşoară în prezent programe în peste 100 de ţări, VIZIUNEA noastră este o lume care respectă, pentru fiecare copil, dreptul său la supraviețuire, educație, protecție și participare, asumându-ne MISIUNEA de a obţine progrese importante privind modul în care copiii sunt tratați și producerea schimbărilor imediate și de durată în viaţa acestora. Peste 4.522.000 de copii au fost implicați în programele și campaniile Organizației Salvați Copiii.

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google