Șansa de a găsi un loc de muncă odată ce anii de școală s-au încheiat scade în România, pe măsură ce te îndepărtezi de marile orașe. La firul ierbii, realitatea este că doar 74,8% dintre tineri s-au angajat în 2023, odată ieșiți de pe băncile școlii, potrivit ultimelor date Eurostat.
Restul de peste 25% nu fac decât să adâncească o criză a forței de muncă resimțită din plin de angajatori, iar rădăcinile sunt adânc înfipte în problemele pe care sistemul de învățământ le are în România.
Acolo unde statul nu ajunge, ONG-urile reușesc să facă minuni.
”Educația, mai ales în mediile vulnerabile, este critică pentru noi toți. Sectorul privat depinde de forța de muncă, generată doar de un nivel corespunzător al studiilor. Așadar, ca societate, avem două opțiuni: fie ne implicăm și îi ajutăm pe copiii de azi să fie tinerii responsabili de mâine, fie continuăm să generăm șomeri.
Deja avem 400.000 de persoane care ar putea fi active pe câmpul muncii, dar nu sunt”, spune Ioana Breazu, fondatoarea ONG-ului EduAct, proiect care a atras finanțări de 249.000 de euro în 2023.
Proiectul s-a conturat în 2022, pornind de la întrebarea „dacă nu intervenim, cum va arăta piața muncii în 2035, când elevii de clase primare ar trebui să se angajeze?”.
”Așa am început pregătirea elevilor încă din clasele primare prin programul Eroi din viitor. Anul acesta am mai făcut un pas și am conturat încă două programe, Buletin Digital – adresat elevilor de gimnaziu – și Compas Vocațional, pentru elevii de liceu”, povestește Ioana Breazu pentru Spotmedia.ro.
România are foarte multe școli mai bine sau mai slab dotate, cum ați ales școlile în care să implementați programele EduAct?
Banca Mondială a făcut un studiu al situației socio-economice din comunitățile rurale, numit „Atlasul zonelor rurale marginalizate din România”. Rolul lui este de a identifica zonele cu cele mai mari provocări, pentru a facilita implementarea unor programe de dezvoltare adaptate nevoilor specifice.
Pentru primul nostru program, „Eroi din viitor”, am pornit de la această analiză și ne-am orientat spre zonele cu vulnerabilitate educațională apropiate de București, din două motive:
- Este cel mai mare pol economic din România și care, implicit, are nevoie și de cea mai multă forță de muncă. Printr-o pregătire corespunzătoare a tinerilor din mediul rural, putem genera resursa umană relevantă pe piața muncii, în timp ce creștem și nivelul de trai al acestor familii, care, din păcate, sunt la limita economică de jos.
- Proximitate în implementare, pentru că ne este ușor să ducem specialiști din București, care să lucreze cu copiii.
Prima școală pe care am ales-o este din Călărași, pentru că realitatea de la firul ierbii este că aici învățau copiii în trei schimburi în doar două săli de clasă.
Pentru ei am construit deja un centru multifuncțional, care a devenit prima lor bibliotecă, primul laborator de informatică și spațiu în care derulăm noi activități, oferindu-le copiilor și o masă caldă.
Pentru a avea continuitate, al doilea program pe care l-am implementat și prin care facem literatie digitală, atât de necesară în ziua de azi, integrează școala gimnazială din comună.
Scopul a fost să direcționăm atenția copiilor captivați atât de mult de smartphone-uri, indiferent de contextul financiar al familiei, spre un digital constructiv și educațional. Știu să folosească telefoane, dar nu știu să utilizeze o tastatură.
În această școală am creat și un laborator de informatică, de la pereți până la dotare, astfel încât copiii au acces la calculatoare atât în cadrul programului nostru, dar și în afara lui.
Programele sunt împărțite astfel să acopere fiecare etapă de dezvoltare a copilului, de la perioada în care riscă să abandoneze școala până la etapele în care trebuie să-și aleagă calea în carieră.
Care a fost viziunea din spatele acestor programe?
Am pornit de la o nevoie reală, pe care o simțim de ani de zile atunci când vorbim cu companiile: nu găsesc oameni pe care să îi angajeze. Însă oamenii există, problema este nivelul lor de pregătire și reziliență de a rămâne într-un loc de muncă. Așadar, ce e de făcut? Pentru că trebuie să conștientizăm că aceasta este o realitate care ne impactează pe toți, direct sau indirect, mai ales pe termen lung.
Statistica ne arată că numărul elevilor care abandonează școala ne plasează în topul european. Iar abandonul școlar duce la sărăcie și șomaj.
Programele EduAct se adresează elevilor din unități de învățământ cu risc de abandon școlar și rezultate școlare slabe, care, cu puțin efort din partea noastră și a mediului privat, pot înțelege că numai prin educație își cresc perspectivele profesionale.
Ce face programul „Eroi din viitor” și ce rezultate vedeți din 2022 și până acum?
„Eroi din viitor” este pentru elevii de clase primare din mediul rural, prin program de before&after school. Sunt împărțiți în două categorii: copii care în clasa a II-a, a III-a și a IV-a sunt la nivel de clasa 0, astfel încât cu ei facem multe activități remediale și copii care, deși sunt evaluați cu rezultate bune școlare la nivelul unității lor de învățământ, la evaluările noastre paralele nu sunt la nivelul corespunzător categoriei lor de vârstă la nivel național. În cele două ore și jumătate pe care le petrec copiii cu facilitatorii noștri, ei fac matematică, citesc, scriu și primesc o masă caldă.
De multe ori ne-am întrebat cât de mult sens are tot efortul pe care îl angrenăm, care nu este numai angajamentul nostru, ci și al companiilor care ne susțin pe fiecare proiect, așa cum sunt Inditex, Unicredit, Auchan și mulți alții.
Primul răspuns l-am primit la începutul acestei veri, când una dintre mame a venit să ne mulțumească pentru ce facem pentru copiii ei. Are gemeni în clasa I, mai are două fete surdo-mute la o școală specială, ea nu știe să scrie sau să citească, iar singurul care aduce venitul familiei este tatăl, care lucrează în construcții. Recunoștința acestei mame care își vede copiii mai interesați de școală a fost copleşitoare și motivantă.
Mai departe, cum arată un an de liceu din viața unui tânăr care intră în programul ”Compas vocational”?
Tinerii incluși în programul nostru au, în primul rând, o vulnerabilitate, fie ea de ordin familial, financiar, rezultate școlare slabe etc. Avem în programul nostru mulți tineri care lucrează încă de la 16 ani, împărțindu-și ziua între liceu și muncă.
Prin programul nostru, ei primesc instruirea necesară în privința oportunităților de pe piața muncii, a modului în care scriu un CV, au parte de interacțiuni cu companii și se întâlnesc cu facilitatori care îi susțin în procesul de dezvoltare personală.
Aveți feedback de la tinerii care au ieșit de pe băncile liceului către domeniul potrivit lor?
Este prea devreme ca să avem feedback, un astfel de program trebuie să aibă o continuitate pe o durată de câțiva ani ca să putem măsura impactul.
Pentru noi, „Compas Vocațional” este un program tânăr, lansat abia în luna februarie a acestui an. Însă ne-a bucurat să vedem deschiderea companiilor de a interacționa și de a angaja tineri chiar și cu lipsă de experiență.
În același timp, avem tineri care au fost interesați să cunoască oportunitățile oferite de companii, unii și-au depus deja CV-ul, alții au mers în practică și și-au mai conturat puțin opțiunile profesionale.
Prin tot ce facem ne dorim să creștem perspectivele ocupaționale ale tinerilor și să-i facem să aibă curajul să aplice și pentru job-uri la care nu s-ar fi gândit inițial.
Ce învață copiii în programul ”Buletin digital” și cum se aplică în lumea reală cele învățate?
Lumea reală este, de fapt, foarte digitalizată. Mi-a rămas în minte o conferință de AI Education, care m-a adus mai aproape de faptul că în școlile private internaționale AI-ul este introdus încă de la vârsta de 7 ani, pentru că în viitor va fi un element extrem de comun în viețile noastre.
În același timp, în România avem școli în care TIC se învață doar teoretic, pentru că nu avem laboratoare de IT. Avem copii care ajung la 13-14 ani și nu au deschis niciodată un laptop și nu știu să folosească un calculator.
Din această perspectivă, considerăm că literaţia digitală nu este o opțiune, ci un ABC al zilelor noastre.
Prin „Buletin digital” îi învățăm de la lucruri de bază, așa cum este folosirea unei tastaturi sau a unui mouse, până la a folosi Microsoft Office, a învăța să codeze prin joacă și, pentru că am observat nesiguranța și lipsa de încredere pe care o au mulți copii, din anul școlar viitor vom lucra cu ei și pe zona abilităților personale.
Dacă este un lucru cu care suntem datori față de noi înșine, este încrederea în noi că putem și că, dacă facem puțin efort, am câștigat deja 50% din ceea ce ne-am propus.
Care este valoarea financiară la care se ridică implementarea acestor programe?
Fiecare program EduAct este scalabil. Cu cât reușim să atragem mai multe fonduri, cu atât putem să includem un număr mai mare de beneficiari. Suntem un ONG încă la început de drum, la final de 2023 am reușit să atragem 249.000 de euro, sumă prin care reușim să facem implementarea celor 3 programe.
Strict pe programe, pentru fiecare buget am pornit gradual și ne-am adaptat în funcție de sponsorizările obținute prin parteneriatele corporate. Avem un cost per elev aferent fiecărui program și un target de beneficiari.
Apoi, prin finanțările primite, încercăm să acoperim nevoile identificate în procesul de evaluare al programelor, fie că e vorba de crearea centrului multifuncțional, care a costat 36.000 de euro, a unui laborator de informatică, de amenajarea curții școlii, care a fost un proiect special separat și care s-a ridicat la o investiție de 116.000 de euro sau de alte nevoi punctuale ale copiilor.
Așa a fost cazul „Eroi din viitor”, pentru care ne-am dat seama că avem nevoie să-i ținem pe elevi încă două ore și jumătate la școală, ca să exersăm cu ei scrisul, cititul și matematica. Dar două ore și jumătate este un interval lung pentru copii, dacă le este foame.
Astfel, am inclus masa caldă în program, generator de costuri, dar și de beneficii. În viitor, sperăm să găsim un partener alături de care să reușim să susținem masa pentru un număr cât mai mare de copii.
Ce planuri mai aveți pentru EduAct?
Perfecționarea programelor, fără doar și poate. Nu am găsit rețeta perfectă, este un proces continuu.
Știm ce KPI urmărim, dar căutăm în continuare moduri prin care putem să aducem informațiile în orizontul copiilor mai interactiv și mai interesant.
Lucrăm constant la moduri în care să le reținem mai mult atenția, să-i facem să fie mai interesați, să înțeleagă că rolul nostru este să le deschidem perspective care să-i motiveze să continue școala, în defavoarea abandonului școlar și să obțină rezultate școlare mai bune.