Epidemiologul-șef din Suedia, Anders Tegnell, a avertizat Marea Britanie și țări în situații similare cu Regatul Unit să nu reimpună măsuri de carantinare pentru cetățeni, pe fondul creșterii infectărilor, pentru că vor fi consecințe dezastruoase pe multe paliere.
Dacă numeroase țări au relaxat treptat măsurile începând cu aprilie, Suedia a păstrat în vigoare aceleași restricții pe care le-a stabilit la început, chiar dacă bilanțul a scăzut de la 150 de infectări la 100.000 de locuitori la nici 30.
”Am încercat să punem de la început măsuri ce pot fi menținute pe termen lung, în loc să pendulăm de la restricții extreme la nicio restricție și tot așa. Considerăm că este esențial pentru a câștiga încrederea populației.
Să tot închizi și să deschizi poate avea mult mai multe efecte negative decât să menții un nivel de restricții. De exemplu, întâi să deschizi și apoi să închizi iar școlile ar fi ceva dezastruos”, a declarat Tegnell pentru Observer, citat de The Guardian.
În acest context, el a dat ca exemplu negativ Marea Britanie și Norvegia, care au reimpus carantina și restricțiile de călătorie după ce numărul îmbolnăvirilor a reînceput să crească.
Modelul suedez, de la laude la critici
Modelul suedez, aplicat de Tegnell, a fost îndelung dezbătut. Întâi a fost dat ca exemplu, ca apoi să fie criticat în lume și chiar și în țara sa, după ce Suedia a devenit, pentru o scurtă perioadă în iunie, statul cu cea mai mare rată a mortalității de COVID-19 din lume raportat la numărul de locuitori.
Acum, cu un bilanț negru de 5.763 de morți, Suedia are o rata a mortalității de aproape 5 ori mai mare decât Danemarca, Norvegia sau Finlanda la un loc.
Tegnall spune că cifrele în sine, corelate la încheierea anului școlar și perioada concediilor, nu pot explica acea creștere mare și bruscă, dar că panta descendentă de acum a epidemiei indică o rată mare de imunizare a populației.
Epidemiologul situează această rată de imunizare undeva între 20 și 30% din populație, poate chiar mai mare în regiuni punctuale.
”Este foarte greu să obținem un eșantion semnificativ la nivel național pentru că diferențele pe grupe de vârstă sunt enorme chiar și între cartiere ale Stockholmului. În unele locuri, rata e de 4-5%, în altele de 25%”, a explicat el.
Scenariul pandemiei odată cu redeschiderea școlilor
În orice caz, atrage atenția epidemiologul, un mare hop va fi în curând, când vacanțele se vor fi încheiat, școlile se vor fi redeschis și majoritatea suedezilor vor pleca din cabanele retrase și vor reveni în orașe.
”Cel mai probabil scenariu e că vom continua să avem o răspândire comunitară, dar la un nivel scăzut, sperăm că poate chiar mai redus decât în prezent. Pericolul apariției de noi focare rămâne însă. Nu cred că vom avea focare mari, dar ele vor fi”, a estimat Tegnell.
El a precizat că, spre deosebire de gripă, COVID-19 se răspândește inegal și aleatoriu, de aceea, e extrem de important ca focarele să fie identificate și izolate rapid, prin măsuri locale.
Așadar, testarea și anchetele epidemiologice rămân principalele arme în această pandemie.