”Diferențele au început să fie din ce în ce mai mici între România și Vest. Europa este și în România, iar în momentul de față sunt foarte multe oportunități în țara asta. Vrem să ne facem vocea auzită și să venim cu niște propuneri foarte clare, care ajută la dezvoltarea României”, afirmă Decebal Mohîrță, secretarul general al Ligii Studenților Români în Străinătate (LSRS).
Ultimele zile au fost marcate de două evenimente care au stârnit reacții virulente: Viorica Dăncilă a fost răsplătită cu un post generos la BNR, în timp ce Andreea Moldovan a ales calea străinătății, după ce a fost umilită public.
Una dintre întrebările care au apărut frecvent în comentariile de pe rețelele sociale în ambele cazuri sună cam așa: Ce exemplu li se dă astfel, de la cel mai înalt nivel, tinerilor care au plecat să învețe în străinătate și pe care cu toții ni i-am dori înapoi, acasă?
Pentru a afla răspunsul de la una dintre cele mai avizate voci, l-am contactat pe Decebal Mohîrță, student la Universitatea Kostanz din Germania și secretarul general al Ligii Studenților Români în Străinătate (LSRS).
Într-un interviu acordat pentru cititorii Spotmedia.ro, tânărul explică plin de însuflețire cum lucrează LSRS împreună cu alte organizații studențești la crearea unei comunități de tineri deosebiți care pot contribui cu propuneri concrete, de cel mai înalt nivel, la dezvoltarea României.
”Ne dorim să aniversăm astfel 150 de ani de la Congresul Studenților români de Pretutindeni de la Putna”, subliniază Decebal Mohîrță în interviul acordat.
Spot: Spuneți-ne mai întâi, cât se poate de sincer, ce părere aveți despre cele două cazuri intens mediatizate zilele acestea: cazul Viorica Dăncilă și cazul Andreea Moldovan?
În primul rând, subliniez că este un răspuns personal și nu vreau să fie interpretat ca o poziție a LSRS, pentru că LSRS este apolitică.
Dar, ca student la științe politice și la istorie, în speța fostului prim ministru Viorica Dăncilă cred într-adevăr că nu este o mișcare de bun augur, nu denotă ceva motivant pentru societatea civilă, pentru că o asemenea instituție ar trebui să fie una care se respectă și care ar trebui să organizeze un concurs bazat pe competențe și pe profesionalism. Or, acea numire denotă un pic ceva de altă natură...
Al doilea caz îl cunosc mult mai puțin. A existat acel scandal de la Ministerul Sănătății și cred că demiterea dlui Vlad Voiculescu și a secretarului de stat Andreea Moldovan a fost de fapt o mișcare de sacrificiu. Iar din ce am putut eu să văd, strict ca student și ca simplu cetățean interesat de subiect, dna Moldovan pare un profesionist, o persoană care, probabil (eu necunoscând toate informațiile), merită poziția actuală.
Spot: LSRS încurajează întoarcerea în țară a tinerilor care studiază în străinătate? De ce?
Poziția LSRS a fost încă de la fondare aceea de a promova întoarcerea studenților români înapoi în țară. Noi facem asta concret, în momentul de față, prin Intu Romania, o platformă prin care noi promovăm internship-uri și oportunități în țară.
De ce facem asta? Pentru că observăm, din experiența personală și din ce ne spun studenții din străinătate, că de foarte multe ori nu mai există diferențe atât de mari între acele țări europene în care ajungem și unele orașe mari din România.
În România este o problemă mare diferența între urban și rural, și dacă pleci din rural (cum pleacă majoritatea românilor), este o diferență foarte mare, dar dacă pleci din urban, nu este o diferență atât de mare pe cât te-ai aștepta, între București, Timișoara sau Cluj și alte orașe europene (vă spun asta și din experiența mea personală, eu plecând din București).
Europa este și în România. Și eu sunt de părere că România își trăiește cea mai bună perioadă a sa din istorie. E o chestiune care poate fi probată și obiectiv. Iar în momentul de față sunt foarte multe oportunități în țara asta. Vedem asta prin oamenii care cred în noi.
Noi la LSRS avem parteneriate cu Romanian Business Leaders, și cu HR Club România, și cu alte organizații de genul acesta.
Oportunități sunt, și cred că e nevoie de o schimbare de mentalitate.
Să fim generația care rămâne în țară, generația celor mai așezați din punctul acesta de vedere, sau generația celor care se întorc după ce acumulează alte experiențe.
Nu e nimic rău să încerci alte experiențe, să vrei să vezi altceva, să înveți dintr-o cultură diferită, dar sunt și foarte multe minusuri acolo unde ajungem (mulți din LSRS conștientizează asta) și ceva ne atrage mereu înapoi. Asta încercăm să facem și prin programele pe care le-am menționat.
Spot: Care sunt principalele probleme pe care le vedeți în România la ora actuală? Sunt de natură politică, administrativă, economică, socio-culturală etc? Ce v-ar face să ezitați să reveniți acasă?
Sunt și de natură politică, dar unele sunt și componente ale culturii noastre. Pot să vă dau un exemplu, să vă spun un lucru care nu mi-a plăcut și nu îmi place, care ține de mentalitatea majoritar românească: Fatalismul pe care îl văd de foarte multe ori la noi, dar pe care nu l-am observat în țările din Vest și am apreciat asta foarte mult.
De foarte multe ori spunem ”Nu se poate”, ”Mai bine lasă!” sau ”Ești tu deștept...”, când îl blamezi pe cel care are succes. Există aceste componente culturale. Mi se pare contraproductiv pentru o societate de succes.
Noi am făcut și facem sondaje în fiecare an, am întrebat studenții români din străinătate și foarte mulți ne spun că ceea ce îi dezavantajează și îi face de foarte multe ori să plece din țară este în primul rând diferența educațională – ajungi în străinătate unde există o exigență mult mai mare și te forțează pe tine să dai mult mai mult – iar pe de altă parte, diferența dintre salarii, diferența dintre oportunitățile pe piața muncii.
Aici e mai degrabă o chestiune de percepție decât o realitate, în opinia mea, și consider că și acesta este un plan care poate fi dezvoltat mult mai mult.
Și eu mai cred că în România multe lucruri nu sunt încă așezate, iar ăsta este un avantaj pentru unii, dar și un dezavantaj pentru alții, depinde foarte mult ce tip de personalitate ești. De exemplu, Germania este o societate unde lucrurile sunt așezate de sute de ani și poate că acolo nu ai avea anumite perspective de dezvoltare pe care le-ai avea în România. Și de foarte multe ori într-o țară precum Germania este foarte posibil ca un angajator să aleagă un neamț și să nu te aleagă tine, care ești român, italian sau de orice altă etnie, europeană sau nu, pentru că ei îi favorizează pe ai lor cu toate că ați avea aceleași competențe.
Deci există și aceste minusuri peste tot, iar eu cred că diferențele au început să fie din ce în ce mai mici între România și Vest.
Spot: Pentru că ați vorbit despre diferența dintre sistemele de educație, nu mă pot abține să reamintesc că la noi există o adevărată industrie a plagiatului, avem ”fabrici de diplome”, ”fabrici de teze de doctorat”. Există asemenea cazuri și în Germania, dar este un fenomen de amploare, ca la noi?
Eu pentru fiecare lucrare pe care o scriu trebuie să semnez și să dau o declarație pe propria răspundere în care să atest faptul că am scris acea lucrare.
Există și cazuri de plagiat, dar nu știu dacă sunt atât de mediatizate. Așa cum există și corupție în Germania. Dar acolo sistemul de justiție funcționează de foarte mult timp (și la noi a început să funcționeze foarte bine) iar când apar cazuri de genul acesta ele nu ajung la nivel național, sunt tratate ca un fenomen particular.
Pot să vă dau un exemplu din domeniul corupției: A existat un caz în ultimele două luni, un scandal la un spital unde doctorii vaccinau oamenii peste program, își vaccinau rudele etc. Mai degrabă am fi auzit despre așa ceva în România, dar iată că s-a întâmplat în Germania. Dar la ei nu a fost un subiect național, ci unul local – doctorii au făcut ceva greșit și au fost sancționați, anchetați.
La ei problemele sunt de altă natură, ei au o foarte mare problemă cu extremismul de dreapta. Am simțit asta și eu, am avut parte de evenimente rasiste doar pentru că eram român (sau poate pentru că nu eram neamț). Este un fenomen care persistă în societatea germană și cred că este înrădăcinat.
În schimb, eu sunt de părere că societatea românească este mult mai primitoare cu străinii, în general cu cei care sunt diferiți. Avem un președinte neamț, am avut regi care nu au fost ”pământeni”, cum erau numiți la acel moment.
Poate că uneori chiar îi admirăm mai mult pe străini decât pe ai noștri, ceea ce nu e neapărat un lucru bun (ar trebui tratați în mod egal, dar în niciun caz discriminată o persoană pentru faptul că este din alt loc).
Spot: Din câte am citit, LSRS își dorește foarte mult să schimbe lucrurile în bine în România. Cum, prin ce metode se poate face asta? Doar vorbind, discutând în conferințe sau pe rețelele sociale, sau și prin implicare directă – în politică, în business, în educație?
Mi-ați ridicat mingea la fileu! Noi avem un proiect important, suntem în discuții, inclusiv marți am reușit să discut cu anumiți oameni din Ministerul Economiei și cu un secretar de stat din Ministerul Fondurilor Europene, pentru că ne dorim să avem susținerea ministerelor pentru comitetele noastre din cadrul Forumului Studenților de Pretutindeni.
Forumul este un proiect în parteneriat cu Uniunea Studenților din România, Federația Asociațiilor Studenților în Medicină din România și Asociația Tineretul ONU din România.
Este un proiect inedit, noi vrem să aducem 100 de studenți din străinătate și din țară ca să dezbată timp de 5 zile anumite teme și nu doar să dezbată, ci după aceea vrem să venim cu propuneri concrete, cu o rezoluție pe care să o aprobăm - Care este viziunea tinerilor pe anumite subiecte de interes național?
De aceea am început să luăm contact cu autoritățile, pentru a ne atinge acest scop. Ne dorim să avem cât mai mulți participanți, moderatori. Este greu de organizat un astfel de eveniment, mai ales când sunt 4 asociații studențești total diferite, dar nu ne dăm bătuți și trebuie să organizăm ceva foarte frumos, în august.
Spot: Care au fost reacțiile celor din ministere, cum au fost primite inițiativele dvs?
Până acum au fost primite pozitiv. Clar, oamenii sunt entuziasmați, dar în același timp vă spun sincer că mă lovesc și de birocratizare, pentru că trebuie să acționezi pe foarte multe părți ca să poți să urgentezi o anumită procedură, fiindcă noi, bineînțeles, ne-am dori să avem ”ieri” o aprobare de la un minister prin care spun ei că vor să colaboreze cu noi, nu mâine și nici peste două săptămâni. Totul durează, necesită răbdare și o acțiune targetată. Noi tot încercăm să convingem ministerele, unele sunt mai ușor de convins, altele poate mai greu, dar este un proces normal.
Ceea ce ne dorim noi este să implicăm cât mai multe autorități ale statului (strict instituțional, nu e ceva politic) pentru a ne atinge scopul și pentru a da importanța pe care acest Forum trebuie să o aibă.
Spot: Care este obiectivul principal pe care îl urmăriți? Reforma în anumite domenii, modernizarea României, ce vă propuneți de fapt?
Obiectivul final este dezvoltarea României.
Dar în primul rând vrem să ne facem vocea auzită, indiferent dacă ministerul X sau Y implementează soluțiile pe care noi le propunem.
Și ne dorim să aniversăm astfel 150 de ani de la Congresul Studenților români de Pretutindeni de la Putna.
Evenimentul a avut loc în 1871. Sub sentimentul Unirii, foarte multe personalități pe care noi astăzi le admirăm și le considerăm fondatori ai acestei țări s-au întâlnit ca studenți, la Putna, au adoptat o rezoluție și au fost, practic, liantul între generația de la 1848 și cea de la 1918.
Cu această motivație vrem să ne facem vocea auzită și să venim cu niște propuneri foarte clare, care ajută la dezvoltarea României.
Și vrem, de ce nu, să creăm și o comunitate în jurul unor tineri deosebiți. Acesta este un scop principal.