Imaginează-ți o lume fără Internet, GPS, vaccinuri ARNm sau ecranul tactil de pe iPhone-ul tău. Știința și tehnologia care ne-au devenit indispensabile în viața de zi cu zi poate că nu ar fi existat niciodată, spun experții, dacă nu ar fi fost cercetarea finanțată de guvernul federal în colegiile și universitățile americane.
În condițiile în care administrația președintelui Doald Trump amenință că va retrage miliarde de dolari din finanțarea federală acordată universităților din SUA, viitorul unor astfel de inovații – și poziția Americii ca lider global în cercetare și dezvoltare – ar putea fi serios afectate, arată o analiză CNN.
„Nu e o exagerare să spunem că am putea distruge progresul științific acumulat într-o generație, în cadrul acestei administrații. Implicațiile sunt uriașe pentru fiecare american, indiferent de viziunile politice,” a declarat Jon Fansmith, vicepreședinte senior pentru relații guvernamentale la American Council on Education, pentru CNN.
Cât ar supraviețui universitățile fără finanțare
Administrația Trump pare hotărâtă să alinieze cele mai prestigioase universități americane la ideologia sa politică, amenințând cu retragerea fondurilor de cercetare esențiale pentru aceste instituții.
Universitatea Harvard se află într-un conflict direct cu administrația de la Casa Albă în legătură cu granturi și contracte multianuale în valoare de 2 miliarde de dolari. Harvard „nu își va ceda independența sau drepturile constituționale” pentru a satisface cererile administrației și a-și menține nivelul de finanțare, a declarat președintele Alan Garber.
Alte universități, însă, au adoptat o poziție mai puțin combativă. Fansmith a spus că unele colegii ar putea supraviețui fără finanțare federală, dar nu pentru mult timp.
„Când e vorba de sute de milioane sau miliarde de dolari – nicio instituție, oricât de mare i-ar fi fondul de dotare, nu poate suporta o astfel de pierdere pe termen lung”.
Taxele și donațiile nu acoperă cheltuielile
Universitățile funcționează ca niște mici orașe, cu mii de profesori, studenți și cercetători care depind de acestea pentru a funcționa. Însă nu există nici măcar doua universități finanțate în același fel.
Universitățile publice se bazează adesea pe taxele de școlarizare, donații, precum și pe fonduri de la guvernele locale și de stat pentru a-și susține activitatea.
Universitățile private sunt diferite. Deoarece nu primesc sprijin financiar de la stat, acestea se bazează în mare parte pe donații.
Modelul Harvard
Să luăm exemplul Harvard. Anul trecut, donațiile au reprezentat 45% din veniturile universității. Însă majoritatea acestor fonduri au provenit dintr-o singură sursă: fondul de dotare al universității, vechi de secole.
Fondată în 1636, Harvard este cea mai veche universitate privată din SUA și primește donații de aproape patru secole. Aceste contribuții au permis universității să acumuleze un fond de dotare de 53 de miliarde de dolari în 2024 – cel mai mare din țară.
Dar asta nu înseamnă că Harvard sau orice altă universitate cu un fond de dotare poate accesa și cheltui acești bani la liber.
Fondurile de dotare sunt concepute pentru a finanța universitatea pe termen nelimitat. Așadar, există reguli stricte cu privire la cât de mult poate fi retras anual.
Anul trecut, o distribuție de 2,4 miliarde de dolari din fondul de dotare a reprezentat peste o treime din finanțarea universității. Însă Harvard a declarat că 80% din acești bani erau alocați pentru scopuri specifice, precum burse, catedre universitare și ajutoare financiare în anumite facultăți.
„Dacă decid să donez pentru a înființa o catedră la departamentul de engleză, instituția nu are voie legal să folosească acei bani pentru altceva. Nu pot redirecționa donațiile către alte scopuri, chiar dacă acestea par mai urgente,” a spus Fansmith.
Aici intervine guvernul federal și angajamentul său de a finanța cercetarea academică.
Finanțarea federală are un impact major asupra cercetării și dezvoltării
Universitatea Johns Hopkins primește de la Institutul Național de Sănătate (NIH) mai mulți bani decât orice altă entitate din SUA. Anul trecut, Hopkins a primit un miliard de dolari de la stat.
Harvard a primit 686 de milioane de dolari în anul fiscal 2024 pentru a desfășura cercetări.
Însă toate aceste fonduri ar putea dispărea peste noapte dacă administrația Trump își pune în aplicare amenințările. Hopkins a concediat deja mii de angajați, după ce reducerile dramatice ale finanțării USAID i-au provocat o pierdere de 800 de milioane de dolari.
- Amenințată de Trump că-și va pierde finanțarea, universitatea Columbia face concesii majore. Libertatea academică, în pericol
Guvernul federal nu a jucat întotdeauna un rol atât de central în cercetarea academică. Al Doilea Război Mondial a schimbat fundamental relația dintre guvern și universități în SUA.
Înainte de război, industriașii americani, precum Andrew Carnegie și John D. Rockefeller, își înființau propriile universități și finanțau cercetarea.
Dar președintele Franklin Roosevelt considera că progresul științific va fi esențial pentru câștigarea războiului. Astfel, în 1941, a semnat un ordin executiv pentru a crea Biroul pentru Cercetare și Dezvoltare Științifică (OSRD). L-a însărcinat pe Vannevar Bush, fost decan al Școlii de Inginerie de la MIT, să mobilizeze cei mai buni oameni de știință și cercetători ai țării pentru a crea arme și tehnologii avansate.
OSRD a finanțat programe de cercetare în universități din întreaga țară - inclusiv Proiectul Manhattan - iar munca acestor cercetători a dus nu doar la crearea bombei atomice, ci și la dezvoltarea radarului și a unor progrese esențiale în medicină și tehnologie militară.
Biroul a fost desființat după război, dar parteneriatul dintre guvernul federal și universități a propulsat SUA în fruntea inovației științifice globale, o relație care a dăinuit peste 70 de ani, până în prezent.
Ce e în joc: inovații care schimbă vieți
Astăzi, agenții precum NIH, Departamentul Apărării, Fundația Națională pentru Știință și Departamentul Energiei sunt cei mai mari finanțatori ai cercetării academice în universitățile americane, a spus Toby Smith, vicepreședinte pentru relații guvernamentale la Asociația Universităților Americane.
Dar banii nu ajung direct în conturile universităților. Instituțiile aplică pentru granturi federale prin concurs, ceea ce permite guvernului să finanțeze cei mai buni cercetători la cel mai mic cost, a explicat Fansmith.
Finanțarea federală acoperă și majoritatea costurilor de întreținere ale infrastructurii de cercetare, un sistem de împărțire a costurilor care există încă de la crearea OSRD.
În esență, a spus Smith, universitățile sunt echivalentele unor laboratoare naționale.
„Când tai finanțarea pentru Columbia, Harvard sau alte instituții de cercetare, ai tăiat fondurile pentru cei mai buni cercetători, care au fost selectați de alți oameni de știință pentru a face acea cercetare în numele poporului american, în domenii precum cancerul, Alzheimer, pediatrie, diabet și altele,” explică Smith.
Multe descoperiri științifice au apărut întâmplător, în urma granturilor federale. Premiul anual „Golden Goose” recunoaște aceste inovații cu impact profund asupra vieții.
Datorită fondurilor de la National Science Foundation, cercetătorii în economie care studiau piețele au dezvoltat modelul în lanț pentru donațiile de rinichi. În 2012, Alvin Roth și Lloyd Shapley au împărțit Premiul Nobel pentru Economie.
Cercetătorii de la Universitatea Duke, studiind șoarecii cu finanțare NIH, au făcut o descoperire care a dus la practica masajului infantil, schimbând radical îngrijirea neonatală pentru copiii prematuri - salvând nenumărate vieți.
Acesta este pericolul, a spus Smith, dacă SUA opresc finanțarea federală pentru colegii și universități.
„La finalul zilei, (SUA) nu vor mai avea acele cunoștințe. Alte țări ne vor depăși în știință și tehnologie dacă nu recunoaștem și nu protejăm sistemul unic pe care îl avem”.