A fost o batjocură la adresa elevilor să admiți că îi formezi pentru examene, nu pentru viața reală. În primul rând, școala nu te învață să înveți. Dacă nu ai norocul să iți găsești singur strategia de învățare, sistemul te-a pierdut, afirmă președintele Consiliului Național al Elevilor, Antonia Pup.
Într-un interviu acordat SpotMedia.ro, Antonia Pup, care anul acesta a promovat cu media 10 examenul de bacalaureat, face o radiografie a școlii românești: “nu contează pentru ce an ne pregătește școala românească, contează ce competențe NU formează școala românească. “
Iar competențele lipsă sunt multe: “Nu învățam aspecte care țin de gestionarea vieții de adult. Nici măcar nu îmi amintesc ce am învățat la educație economică. Școala ar trebui să stimuleze elevii să vadă cunoașterea ca pe o țintă, că e fain să citești, nu neapărat cărțile din programă, să iți dezvolți punctele de vedere, să te uiți la știri, să știi să depistezi fake-news.
Ar trebui să avem educație pentru democrație, ar trebui să învățam să votăm deștept. Nu avem cultura gândirii critice și, de aceea, vom vota cu cine votează părinții sau prietenii sau cu ce ne-am trezit dimineața în gând.”
Antonia Pup a vorbit și despre discuțiile purtate la Ministerul Educației în privința noului an școlar.
Un coleg din generația ta, la rândul sau promovat la Bac tot cu notă foarte mare, cunoscut sub numele de Selly, a lansat un fel de manifest despre lipsurile școlii romanești. Esența este: “școala românească ne pregătește pentru anul 1990”. Împărtășești acest punct de vedere?
Au venit multe opinii către mine din diverse direcții despre faptul că Selly se pronunță în privința educației fără să aibă o funcție de reprezentare a elevilor. Eu nu înțeleg de ce ar trebui să ne luăm de un elev pentru că își împărtășește ideile într-un mod mai puțin formal, pe o platformă pe care și-a creat-o.
Eu îmi doresc să văd cât mai mulți elevi că vorbesc despre problemele din educație. Este periculos să nu lăsăm să izvorască pluralismul ideilor despre educație.
În privința mesajului, nu contează pentru ce an ne pregătește școala românească, contează ce competențe NU formează școala românească.
Și nu vreau să vorbesc doar despre programa școlară. Tehnic, noi suntem țara care are o strategie pentru orice, avem și baza legislativă, de multe ori însă oamenii sunt de slabă calitate, în clasa politică, în guvernanța școlilor, în autoritățile publice locale.
Și, nu în ultimul rând, avem prea puțini profesori de o înaltă calitate care să lucreze la fel și cu un elev în care părinții investesc mult, și cu un elev care se zbate de pe o zi pe alta.
Care sunt competențele necesare pe care școala nu le creează?
În primul rând, școala nu te învață să înveți. Trebuie să tocești, să reproduci “papagalicește” puncte de vedere ale altora, nu știu dacă neapărat din cauza programei sau din cauza manualelor care sunt învechite.
Lipsesc metode de predare legate de actualitate, să nu mai am profesori care să vină la clasă ca să citească din manual și să mă pună să scriu după dictare. Oana Moraru spune că școala creează reflexe pavloviene, nici vorbă de gândire critică.
Asta și pentru că la nivelul meseriei de cadru didactic mereu vorbim despre bani. Salariile au crescut foarte mult, a crescut și calitatea din sălile de clasă? Nu poți să crești salariile la nesfârșit, dar să ai profesori care țin meditații, care nu fac educație remedială. Nu prea mai sunt profesori care să-și facă un plan de lecție.
Crezi că ar fi binevenită o evaluare periodică a profesorilor de către elevi?
Sunt convinsă de acest lucru. Noi lucrăm la o propunere de politică publică în acest sens. Adică introducerea unui feed-back semestrial, dar cu un filtru care să ia în considerare doar acele feed-back-uri complete și argumentate.
Ai vorbit despre profesori și metoda de predare. Dar materia predată în cei 13 ani de școală este adecvată lumii de astăzi? Pentru că, până la urmă, un om trebuie să iasă din școală apt să facă orice: să voteze, să se angajeze, să-și deschidă o firmă, să înfrunte viața în general. Cât din ce învățați va pregătește să înfruntați viața?
La cultură generală stăm bine, la aplicabilitate nu prea ne descurcăm.
Ar trebui să ne uităm la recomandările celor de PISA. Pe evaluarea PISA, 42% dintre adolescenți sunt analfabeți funcționali, ceea ce ministrul Educației a spus că nu contează pentru că noi nu predăm în stilul PISA. A fost o batjocură la adresa elevilor să admiți că îi formezi pentru examene, nu pentru viața reală.
Dacă s-ar face mai multe dezbateri la orele de curs, dacă elevii ar fi învățați cum se face un referat, nu doar să dea copy-paste de pe Wikipedia, cum să își susțină punctele de vedere proprii...
Apoi, aspecte care țin de gestionarea vieții de adult. Nici măcar la educație economică nu am învățat despre gestionarea banilor.
Dar ce ai învățat la educație economică?
Nimic. Nici măcar nu îmi amintesc. Aceste materii sunt văzute de umplutură, și elevii simt asta.
Profesorii sunt dezinteresați, manualele nu sunt actualitate, nu sunt prietenoase, nici nu-ți vine să le deschizi, nu e nimic vizual. Noi suntem în secolul vitezei, citim de pe Internet...
Sunteți considerați generația “nativilor digitali”, născuți cumva cu setarea noilor tehnologii. Cât este folosită în școală acesta abilitate?
Foarte puțin. Bac-ul la informatică se dă pe hârtie. Suntem la nivel european ultima țară la capitolul competențe digitale de bază. Nu vorbim despre cyber bullying. Așa cum nu am vorbit niciodată despre pandemii, deși aceasta nu e prima.
Nu vorbim despre gestionarea unei crize. Avem foarte puțini consilieri în școli, unul la 800 de elevi.
În multe cazuri vorbim despre forme fără fond. Poate că pe hârtie lucrurile sunt bune, însă am intrat într-o monotonie. Școala ar trebui să stimuleze elevii să vadă cunoașterea ca pe o țintă, că e fain să citești, nu neapărat cărțile din programă, să iți dezvolți punctele de vedere, să te uiți la știri, să știi să depistezi fake-news.
Ar trebui să avem educație pentru democrație, ar trebui să învățam să votăm deștept.
Aveți vreun curs la scoală care să vă învețe care vă sunt drepturile și libertățile constituționale?
Nu. Avem educație civică în gimnaziu, dar la liceu, când ești aproape de primul vot, nu mai știi. Dacă ai știut pentru că probabil ai învățat doar cât să-ți faci o medie. Dar n-ai mai fost curios să citești despre ce se întâmplă, despre instituțiile statului.
Aceste informații ar trebui să ajungă rapid la elevi pentru că altfel nu vom avea nici lideri capabili să ia decizii ferme privind educația și societatea. E un cerc vicios. Degeaba facem planuri de relansare economică, dacă nu începem să investim sistematic în educație, va fi degeaba.
Tu și colegii tăi veți vota anul acesta pentru prima dată...
...Eu am votat și anul trecut la europarlamentare și prezidențiale.
Crezi că generația ta este pregătită, educată, pentru primul vot? Și nu mă refer doar la opinii politice bine conturate, ci și la cunoașterea atribuțiilor funcțiilor pentru care votează.
Nu. Nu se vorbește de așa ceva la școală, poate nici în familie, elevul poate să își ia informațiile dintr-o sursă nesigură. Nu avem cultura gândirii critice și, de aceea, vom vota cu cine votează părinții sau prietenii sau cu ce ne-am trezit dimineața în gând.
Nu mi se pare o soluție să avem câte o materie pentru educație juridică, rutieră, democratică etc. Cine vrea 40 de materii în planurile cadru e foarte superficial.
Aceste competențe ar trebui transpuse în niște obiective și integrate transversal. Nu ții elevul 10 ore la școală ca să scrie după dictare cum e gestionarea banilor sau care e teoria creditelor.
De exemplu, la economie sau la educație antreprenorială să înveți practic cum să faci lucrurile, cum să iți deschizi o afacere. Să înveți aplicat, orientat pe dezbatere, prin metode participative, cum să alegi lideri.
Educația civică ar trebui extinsă până la finalul liceului. Se pot face opționale pe grupuri de lucru.
Avem mijloacele de învățare digitale, sperăm să avem și o bliblioteca școlară virtuală. Dna ministru a spus că a intrat în linie dreaptă cu proiectul, atât de dreaptă încât nu am observat nicio pregătire.
Această bibliotecă trebuie să fie un pachet comprehensiv de instrumente pentru elevi, profesori și părinți, să-ți intre în obișnuință să urmărești lecții online.
Tot Monica Anisie și-a asumat că va face acele școli pilot și că elevii vor avea ocazia să aleagă din oferta școlii ce materii opționale să facă. Să avem un curriculum relevant, eventual cu specific local, pentru aceste școli care vor să fie altfel și să putem să pilotăm noi modele de planuri cadru. Noi acum funcționăm după cele din 2003.
Crezi că unele lucruri ar trebui să dispară din programă?
Cred că ar trebui să se insiste mai mult pe exerciții și aplicații și din viața reală. PISA asta testează. Noi nu învățam cum să folosim aspectele elementare.
Decizia ar trebui luată de experți educaționali care să gândească cum să introducă aspectele practice, cum să nu se lucreze doar cu vârfurile claselor, să se poate lucra diferențiat, pe grupe de lucru, să împrumutăm aspecte din educația non-formală.
Mai toate lucrurile te pot duce către o finalitate, dar ea nu trebuie să fie foaia de la bacalaureat, ci să fii un cetățean care să se integreze mai ușor în societate.
Daca nu știi să-ți faci un CV, dacă nu știi să vorbești în public, o să te gândești toată viața cu frustrare la ce ai învățat, nu o să găsești un loc de muncă.
Există materie balast?
Modul în care se predă limba româna: tocești un comentariu pe care a doua zi după Bac îl uiți. Eu nu am vrut asta, m-am opus ferm să fac meditații, m-am dus la Bac fără a respecta acea structură standard.
Ar trebui să nu mai forțam elevii să învețe pe de rost comentariile, ci să le facă ei. Cum vezi felul în care gândește elevul dacă el doar reproduce ceea ce au făcut alții? Am fi mult mai câștigați dacă la Română am face mai multă dezbatere și nu balast.
Și cine îi obligă să tocească?
Profesorii de la meditații, profesorii de la clasă, părinții. Pentru că școala nu te învață să înveți. Dacă nu ai norocul să iți găsești singur strategia de învățare, sistemul te-a pierdut.
Nu toți elevii învață la fel. Unii mai bine vizual, alții mai bine auditiv etc. Ar trebui ca fiecare să fie dezvoltat la potențialul său maxim.
Nu putem fi toți olimpici la matematică sau IT. Ce câștigăm să fim o nație de IT-iști într-o Românie a sărăciei?
Și, totuși, ești dovada vie că se poate lua Bacalaureatul cu 10 fără a fi tocit.
Și fără să faci meditații. Se poate, dar depinde foarte mult de corector, ceea ce e un dezavantaj pentru elev. Avem un corp național pentru mai orice, dar nu avem un corp național de evaluatori cu pregătire prealabilă.
Fiecare evaluează cum consideră, unii pun criterii extra-barem, unii corectează după cum au predat ei elevilor. Ar trebui să dăm mai mult timp pentru corectare, să corecteze cei mai buni profesori care să evalueze și cum gândește elevul, nu doar cât de bine reproduce vorbele altora.
În cel fel ar trebui folosit Internetul în școală ca metodă de predare?
Cred că predarea se poate face online, iar partea de exercițiu și teste poate fi susținută în grupe mai mici, nu în clase de 40 de persoane. Și nu mă gândesc la rațiuni epidemiologice, ci pentru că nu ai cum să lucrezi la fel de eficient cu toți, să vorbești cu fiecare, să vezi ce trebuie să îi mai dai să lucreze.
Ai fost la minister pentru consultări privind noul an școlar în condiții Covid. Ce se profilează?
Noi am fost prima structură care a venit cu propuneri pentru noul an școlar încă din aprilie-mai. Avem 3 scenarii: ori învățare online, ori ca înainte de pandemie, ori blended learning, adică jumătate online, jumătate la clasă.
Dar pentru asta e necesar ca Guvernul să implementeze legea publicată marți în MOf. Am transmis la minister, se vede și pe tricoul pe care îl purtam (vezi poză interviu - n.red.), că atât timp cât elevii săraci vor fi puși absenți, vor fi practic excluși din sistem, abandonul școlar va crește și inechitățile se vor adânci.
Deci este o prioritate achiziționarea de device-uri pentru elevi și profesori, operaționalizarea resurselor educaționale deschise – biblioteca școlară virtuală, catalogul școlar online.
Până atunci profesorii trebuie să fie formați și aici nu mă refer doar la a le spune: “astea sunt platformele, faceți ce vreți cu ele!”. A trimite un email sau o fișă de lucru nu înseamnă predare online.
Nu trebuie să ne încăpățânăm să constatăm că nu am învățat nimic din această pandemie. Putem duce învățământul mai aproape de realitate și de elevi.
Dincolo de pandemie, viitorul nu este oricum blended learning?
Da, în mod cert, pentru că așa nu am mai fi ultima țară în privința competențelor digitale de bază, poate așa am ști să nu credem tot ce citim pe Facebook, poate așa ne-am adapta mai ușor într-o viitoare administrație și un viitor sector de bussines care să funcționeze doar digital. Nu poți să le ai dacă înveți transcriind din manual.