Vârsta de pensionare rămâne 65 de ani în România, iar angajații din sistemul de stat pot opta să rămână la muncă până la 70 de ani, doar că în această perioadă nu pot cumula pensia cu salariul, a anunțat de curând ministrul Muncii, Raluca Turcan.
Dar care e situația în alte țări europene? Care e vârsta de pensionare în UE și ce particularități întâlnim la statele membre?
Ca grup de populație, pensionarii sunt semnificativi în Uniunea Europeană - aproximativ 124 de milioane de persoane, adică un sfert din populaţia totală. Mai mult, ca urmare a fenomenului de îmbătrânire demografică, este un grup în continuă creştere.
Iar acesta este unul dintre motivele pentru care o parte dintre statele europene și-au propus creșterea treptată a vârstei de pensionare.
Vârsta de pensionare în UE
Am consultat statisticile publicate în 2020 de Centrul Finlandez pentru Pensii (Finnish Center for Pensions) și am tras câteva concluzii:
- 65 de ani este cea mai răspândită vârstă de pensionare în rândul statelor membre UE;
- Spania, Germania și Franța sunt printre țările care urmăresc creșterea vârstei de pensionare de la 65 de ani la 67 de ani; prin urmare, peste ceva vreme, 65 de ani nu va mai fi reperul în UE;
- Din ce în ce mai mult, decizia legată de vârsta de pensionare se ia în legătură cu speranța de viață - acest mecanism e valabil în Finlanda, Cipru, Danemarca, Estonia, Grecia, Italia, Olanda, Portugalia și Slovacia;
- Cele mai multe creșteri ale vârstei de pensionare sunt pregătite în intervalul 2020-2030;
- În unele țări, vârsta de pensionare e diferită în cazul femeilor, dar tendința este să o egaleze pe cea a bărbaților.
Din cele 101 de regiuni din UE cu probleme legate de îmbătrânirea și migrația populației, 22 sunt în România
La nivelul UE există un decalaj în ceea ce privește statele care au parte de o creștere a populației și cele care nu, iar această „prăpastie” se va adânci în următoarele decenii, potrivit unui raport publicat de Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene, în februarie 2021.
Studiul evidențiază un trend general, anume că populația UE îmbătrânește, dar ritmul nu e același în toate regiunile.
Conform analizei citate, fenomenul de îmbătrânire a populaţiei nu se accelerează doar în zonele rurale din UE, ci și în cele urbane.
În fapt, se conturează un trend în orașele mici și mijlocii, unde riscul de depopulare e din ce în ce mai mare, din lipsa atracțiilor socio-economice.
Ideea este că diferenţele de ritm al îmbătrânirii şi depopulării între teritorii pot agrava inegalităţile economice, se mai arată în studiu.
Mai exact, sunt 101 regiuni în UE, care cuprind cam 9% din teritoriul blocului comunitar, care se confruntă și cu declin demografic, cauzat de spor natural negativ (numărul nou-născuților vii este mai mic decât cel al persoanelor decedate), și în același timp, au spor migrator negativ (numărul persoanelor care au părăsit regiunea a fost mai mare decât cele care au venit).
Dintre acestea, România are 22 - este vorba de județele preponderent rurale, din sudul și estul țării.
Studiul a provocat reacția liderilor de la Bruxelles. ''Aceste date ne ajută să observăm diversitatea şi dinamicile regionale, pe care le vom folosi pentru a ne orienta mai bine iniţiativele de răspuns la provocările cu care ne confruntăm'', spune vicepreşedinta Comisiei Europene pentru Democraţie şi Demografie, Dubravka Suica.
Prin urmare, executivul comunitar promite că politica de coeziune a UE şi cea de inovare vor contribui la sporirea serviciilor şi oportunităţilor economice în zonele depopulate, pentru a le face mai atractive.
