Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat miercuri, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, că Uniunea Europeană va depune eforturi pentru a opri complet importurile de gaze naturale din Rusia până la sfârșitul anului 2027.
Declarația vine în contextul războiului din Ucraina și al demersurilor europene de a reduce finanțarea indirectă a mașinăriei de război ruse prin achiziții energetice.
„Era combustibililor fosili rusești în Europa se apropie de sfârșit”, a spus von der Leyen, citată de Agerpres. Ea a precizat că acest obiectiv este parte a unei foi de parcurs mai largi care include interzicerea noilor contracte energetice cu Rusia până în 2025 și înăsprirea controalelor asupra exporturilor și flotei energetice rusești.
În opinia șefei Comisiei, renunțarea totală la gazul rusesc este „o prioritate de securitate” pentru UE.
„Veniturile din energie rămân o sursă esențială pentru războiul declanșat de Putin. Trebuie să încetăm să finanțăm acest conflict fără voie, plătind miliarde pentru gazul și petrolul său”, a spus ea.
Deși Bruxelles-ul a redus semnificativ importurile energetice din Rusia în ultimii doi ani, aproximativ 19% din gazul consumat în UE provine încă din Federația Rusă. În 2024, 10 dintre cele 27 de state membre au continuat importurile.
Printre vocile critice se numără Slovacia, care a anunțat oficial că respinge planul Comisiei.
Premierul slovac Robert Fico a calificat măsura drept „inacceptabilă” și a avertizat că aceasta ar putea aduce „prejudicii grave economiei europene”. El a descris inițiativa drept un „act de sinucidere economică”, susținând că nu este realist să întrerupi complet importurile doar din considerente politice.
„Înțelegem dorința de a reduce dependența de Rusia, dar nu putem opri totul doar pentru că se construiește o nouă Cortină de Fier între Est și Vest”, a afirmat Fico, potrivit Mediafax.
Slovacia continuă să importe gaze și petrol rusesc și își exprimă îngrijorarea față de impactul asupra contractelor sale energetice pe termen lung.
Pentru ca planul Comisiei să devină realitate, va fi nevoie de sprijinul Parlamentului European și al statelor membre, fiind necesară o majoritate calificată. Unele țări, mai dependente de gazul rusesc, ar putea solicita derogări sau perioade de tranziție mai lungi.