Uniunea Europeană va prezenta marți un plan ambițios ce vizează reducerea completă a dependenței energetice față de Rusia până la sfârșitul anului 2027.
Potrivit acestui plan, Comisia Europeană va propune în iunie interzicerea noilor contracte de import pentru gaze naturale și gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia, urmând ca actualele acorduri să fie eliminate treptat până la finalul lui 2027, arată surse europene citate de Reuters.
Aceste măsuri se înscriu în angajamentul anterior al UE, stabilit după invazia Ucrainei de către Rusia în 2022, de a opri toate importurile de combustibili fosili rusești până în 2027.
Deși această țintă nu este obligatorie juridic, ea reprezintă o direcție strategică importantă pentru securitatea energetică a blocului comunitar.
Fără contracte noi din 2025, fără importuri din 2027
Conform oficialilor europeni, Comisia Europeană va introduce în luna iunie un cadru legislativ ce interzice încheierea de noi contracte de import pentru gaze rusești, inclusiv achizițiile spot, începând cu 2025. Totodată, se va propune o măsură legală care vizează eliminarea completă a importurilor existente până în 2027.
Pentru a deveni lege, aceste propuneri vor trebui aprobate de Parlamentul European și de o majoritate calificată a statelor membre ale UE.
Totuși, în cazul în care vor fi formulate ca sancțiuni directe, ele ar necesita unanimitatea celor 27 de state membre - un proces adesea complicat de interesele divergente ale statelor dependente de energia rusească, precum Ungaria și Slovacia.
Încă 19% din gazul european vine din Rusia
În pofida eforturilor de reducere a importurilor rusești, Rusia continuă să fie un furnizor important pentru Europa. În 2024, 18,8% din gazul consumat în UE a provenit din Rusia, comparativ cu aproximativ 40% înainte de 2022. Livrările actuale se fac prin gazoductul TurkStream și prin transporturi maritime de GNL.
Această dependență este agravată de existența unor contracte de tip take-or-pay încheiate de companiile europene cu gigantul rus Gazprom, care le obligă să plătească volumele contractate chiar și în absența livrărilor.
Bruxelles-ul caută soluții juridice pentru a permite firmelor europene să renunțe la aceste contracte fără a suporta penalități financiare - însă avocații avertizează că invocarea forței majore ar fi dificil de susținut legal, ceea ce ar putea expune companiile la arbitraje internaționale.
Alternativa americană și diversificarea surselor
Pe fondul acestei reorientări strategice, Comisia Europeană a subliniat deschiderea UE pentru importuri mai mari de GNL din Statele Unite.
Aceasta este o solicitare veche a administrației de la Washington, care a considerat că exporturile energetice pot contribui la echilibrarea balanței comerciale între cele două blocuri economice.
În 2024, principalele surse de gaze ale Uniunii Europene au fost Norvegia (33,6%), Rusia (18,8%), Statele Unite (16,7%), Algeria (14,1%), Regatul Unit (4,8%), Azerbaidjan (4,2%) și Qatar (4,1%). Restul de 3,7% provin din alți furnizori.
Cu toate acestea, datele Rystad Energy arată că aproximativ 31% din GNL-ul rusesc importat anul trecut a fost cumpărat pe piața spot, ceea ce înseamnă că interdicțiile asupra acestor achiziții ar putea avea un impact semnificativ.
Impactul economic și contextul geopolitic
Comisia Europeană a transmis că orice măsură de restricționare a importurilor trebuie să fie concepută astfel încât să afecteze Rusia mai mult decât Uniunea Europeană. În acest sens, se evaluează atent impactul asupra prețurilor la energie și asupra costurilor suportate de consumatori și industrie.
Pe de altă parte, în paralel cu presiunile economice, Statele Unite încearcă să relanseze negocierile pentru un posibil acord de pace între Rusia și Ucraina. Dacă un astfel de acord va fi semnat, este posibil ca sancțiunile să fie revizuite, iar importurile de energie rusească să fie rediscutate, cel puțin în anumite condiții.
Inițial, Comisia Europeană intenționa să publice acest plan în luna martie, însă a amânat prezentarea din cauza incertitudinilor legate de contextul geopolitic și de eventualele implicații ale reluării relațiilor energetice cu Moscova.