Agenda României în 2022, în contextul PNRR, ce bani avem la dispoziție, dar și cum putem face să ajungem la banii din “vitrină” sunt doar câteva dintre preocupările zilelor noastre, pentru care s-au căutat soluții și răspunsuri concrete în cadrul evenimentului ”Politici Europene pentru Noua Economie”, organizat de România Durabilă și EM360, cu sprijinul partenerului strategic FPPG.
România trebuie să se alinieze valorilor europene. De exemplu, risipa pe lanțurile valorice în România este undeva la 20-25%, iar procentul trebuie redus și transformat în produse cu valoare adăugată. În plus, conceptul de distrugere creativă ar putea să fie soluția către modernizare și către tranziția verde, este de părere europarlamentarul Dragoș Pîslaru, Membru al Parlamentului European.
Mai mult decât atât, când vine vorba de ajutor de stat el nu trebuie privit întotdeauna ca un ajutor social sau ca un ajutor dedicat unei anumite categorii. Sunt forme mult mai subtile care ar putea să îmbrace tot haina ajutoarelor de stat pentru mediul de afaceri, precum perfecționarea infrastructurii rutiere, digitalizarea, conceptele de dezvoltare locală, debirocratizarea sau predictibilitatea fiscală. Toate aceste forme de ajutor din partea statului sunt îmbrățișate de mulți ani deja de țările modernizate ale Uniunii Europene.
Cumva, de un ajutor subtil printr-o legiferare corectă are nevoie și industria de petrol și gaze. “Noi avem cele mai mici emisii de dioxid de carbon/capita, avem cel mai echilibrat mix energetic din Europa, suntem fruntași la asumarea țintelor Green Deal, deci noi ne-am câștigat timpul necesar astfel încât să ne refacem un sistem energetic sustenabil și rezilient. În energie, în gaze avem și investitori, și investiții și bani disponibili, și nu mă refer la PNRR, granturi sau împrumuturi, ci mă refer la banii investitorilor. Singurul lucru de care mai avem nevoie este sprijin din partea europarlamentarilor să ne câștige timp ca să dăm drumul la investiții. Discutăm de 26 de miliarde de euro care ar putea fi investite, mii de firme implicate și 30.000 de locuri de muncă estimate a fi noi”, a declarat Cătălin Niță, Director Executiv al Federației Patronale Petrol și Gaze.
Iar opinia lui cu privire la întârzieri este susținută și de alte voci puternice din energie. “Ne-am distins în sens negativ între statele membre beneficiare ale fondului de modernizare. Noi vorbim despre faptul că industrii strategice în energie, cum ar fi gazele naturale, ar putea fi tratate nefavorabil la finanțare de această taxonomie privind finanțarea sustenabilă, dar sub fondul de modernizare noi puteam să fi trimis deja proiecte la finanțare. Aici este vorba și despre o anumită incapacitate a sistemului guvernamental de a se ridica la înălțimea momentului”, susține Radu Dudău, Director Executiv, EnergyPolicy Group.
Dumitru Chisăliță, Președintele Asociației Energia Inteligentă, spune că “În sistemul energetic acum facem doar un face lift, fără să ne propunem să venim cu un nou model. Pentru asta însă avem nevoie de 25-30 de ani pentru implementare, dar ne vom asigura astfel o bună funcționare pentru încă 60-70 de ani.”
Pentru România, tranziția către o economie verde poate să fie înlesnită de gaz, așa că am face bine să profităm de această resursă internă, este de părere europarlamentarul Siegfried Mureșan.
Însă o schimbare majoră de comportament socio-economic nu poate fi făcută fără niște indicatori adaptați unei astfel de transformări. Pentru asta am avea nevoie, printre altele, și de o politică de reorientare profesională.
Iar, din păcate, în plină criză energetică, efectele severe nu vor întârzia să apară. De scăderea prețului la energie nici nu poate fi vorba acum. Ba mai mult, ne-am putea confrunta în viitorul apropiat cu o industrie energetică românească deprimată și incapabilă să depășească aceast situație.
Reformele nu vizează însă doar sistemul energetic românesc. Un alt exemplu este agricultura, iar țintele din Green Deal trebuie să protejeze și nu să devină o povară pentru fermieri, altfel riscăm să își mute activitatea în afara Uniunii Europene, a declarat Daniel Buda, membru al Parlamentului European.
În tot acest context, Direcția Generală Management Mecanism de Redresare și Reziliență a anuțat că urmează să realizeze un ghid de informare atât pentru mediul de afaceri și ONG-uri, cât și pentru toți cei interesați de accesarea fondurilor disponibile prin PNRR.
Avem șanse istorice de schimbări de direcție și de reparat greșeli făcute decenii la rând, dar pentru asta România trebuie să fie mai asumată și “să nu-și mai fure căciula” singură. De exemplu, nu există în țară un management al crizei și nu respectăm nici măcar obligațiile impuse de Bruxelles pentru a ne redresa în mod sănătos economia, spune europarlamentarul Maria Grapini.
Parteneri media: Agerpres, Economistul, Financial Intelligence, The Diplomat, Money.ro, Hotnews, G4Media, Economedia, SpotMedia, Stiripesurse.ro, Bugetul.ro, Lumea Justiției, Lumea Banilor și Club Economic. Partener monitorizare media: Klarmedia.
Noua Economie susține dialogul permanent dintre mediul decident, mediul de afaceri și specialiști din principalele domenii de activitate, pentru a lua cele mai bune măsuri, coerente și aplicabile, care să asigure continuitatea industriilor cu cele mai mari contribuții la dinamica PIB-ului și identificarea celor mai profitabile domenii pentru relansare economică. Noua Economie este un demers inițiat de România Durabilă și EM360, care invită la construcție, acțiune, vitalitate – lucruri de care avem mare nevoie pentru reconstrucția economiei.
