În primul trimestru din acest an, din fiecare 100 de lei cheltuiți de la bugetul de stat, 22,4 lei au fost luați cu împrumut de la bănci, investitori și populație.
De altfel, situația finanțelor statului s-a deteriorat puternic de anul trecut, când Guvernul a ajuns în situația ca, la fiecare 100 de lei cheltuiți de la buget, 21 de lei să fie bani pe datorie, arată calculele Profit.ro.
Iar anul acesta lucrurile s-au înrăutățit. O situație mai gravă s-a înregistrat doar în pandemie, când s-a ajuns ca aproape un sfert din banii cheltuiți de stat să fie luați cu împrumut.
Guvernul a promis că anul acesta își va respecta angajamentul asumat față de Comisia Europeană, în planul fiscal pe 7 ani, de a reduce deficitul bugetar (de la 9,3% anul trecut la 7% anul acesta, deficit în termeni ESA, standardul UE).
Executivul a promis, însă, că va obține această consolidare a finanțelor prin controlul cheltuielilor (îngheţare de pensii și salarii, precum și alte măsuri) și a amânat reforma fiscală (creșteri de taxe), prevăzută în planul fiscal să fie în vigoare înainte de 1 aprilie.
Măsuri de corecție sunt anticipate, însă, de majoritatea economiștilor, la mijlocul acestui an, după alegerile prezidențiale.
Cheltuielile statului cu dobânzile au crescut accelerat. Anul trecut, statul a cheltuit pentru dobânzi la datorie 36,3 miliarde lei, în creștere cu 21% comparativ cu 2023.
În primul trimestru din acest an, cheltuielile cu dobânzile au fost de 12,5 miliarde lei, în urcare cu 64% față de 7,6 miliarde lei în primele trei luni din 2024.
Investițiile publice nu pot justifica deficite bugetare foarte mari în mod sistematic, a scris recent Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, într-o analiză publicată pe site-ul instituției.
Dăianu a explicat pe larg despre o așa-numită „persistență a unei interpretări eronate” în ceea ce privește relația dintre deficitul bugetar și investițiile publice.
„Am văzut în media o interpretare reluată a relației între deficitul bugetar și investițiile publice, ce este șubredă. Această interpretare este asumată de unii oficiali guvernamentali. Când se ajunge cu deficitul bugetar la 9,28% în 2024 (potrivit metodologiei ESA), când țara este amenințată de scădere de rating și dificultăți mari de acces la finanțare/refinanțare, când cheltuieli permanente consumă foarte mult din bugetul public, ar fi bine să se arate smerenie”, sugerează Daniel Dăianu.
Președintele Consiliului Fiscal a explicat că deficitul bugetar de 9,28% din 2024 l-a depășit pe cel din anul pandemiei (2020) – când a fost 9,2% din PIB –, deficit ce este „rezultatul unor imprudențe în construcția bugetelor și derapaje considerabile”, dar și al „subestimării necesității de consolidare fiscală”.