Studiu: Prețul și locația reprezintă cele mai importante criterii pentru români, atunci când doresc să cumpere o locuință. Principalele concluzii ale celei de-a XIX-a ediții a „Real Estate & Construction Forum”

Sprijină jurnalismul independent
Donează acum
Real_Estate_Construction_Forum

Pe 20 septembrie 2024, BusinessMark a organizat la București cea de-a XIX-a ediție a evenimentului „Real Estate & Construction Forum”. Importanți lideri din domeniu au dezbătut situația actuală a pieței imobiliare din România, cu provocările și perspectivele pentru perioada următoare, în cadrul a patru paneluri, cu focus pe sectoarele retail, industrial & logistic, office și rezidențial.

Conferința a debutat cu un panel dedicat sectorului retail, moderatoare fiind Liana Dumitru, Director | Retail Agency, Colliers Romania, și a avut ca invitați pe: Geanina Ungureanu (CPI Property Group | Romania), Ruxandra Dragomir (Nhood Services România), Cornelia Nicolae (FASHION HOUSE Group), Omer Susli (Praktiker Real Estate România) și Vlad Mustață (LPP Romania Fashion).

În deschiderea panelului, Liana Dumitru a făcut o radiografie a anului 2024 în sectorul retail și a prezentat câteva noutăți pe care le va aduce anul 2025. „Anul acesta vine cu destul de multă forță din spate – vom avea undeva la 150.000 mp de retail până la finalul anului. Deși începuse cumva mai temător anul, reușim să recuperăm. Cel mai mare proiect, cu peste 50.000 mp a fost proiectul de la Pitești. Sunt proiecte de retail parcuri – proiecte noi sau extensii a unor centre existente. Vedem astfel de extensii în București, Ploiești, Târgu Mureș. Proiecte noi sunt în Bistrița, Râmnicu Vâlcea, însă vedeta este orașul Pitești. Mai mult de jumătate din livrările din acest an sunt deținute de grupuri românești, dezvoltatori care au prins curaj în timp, iar capitalul autohton investit crește de la an la an. Anul viitor, sunt anunțați peste 200.000mp, iar în 3-5 ani vedem proiecte mari, scheme de regenerare urbană”, a explicat ea.

ADVERTISING

În acest context, Omer Susli, Owner & CEO, Praktiker Real Estate România, a intervenit precizând: „Cred că 2025 va fi un an mai bun. Noi niciodată nu am avut o îndoială că nu ar trebui să facem investiții în România din cauză că este primul front după Ucraina. Foarte multe companii internaționale au oprit investițiile în primul an, după începerea războiului din Ucraina, însă ulterior și-au dat seama că nu este niciun pericol aici. Noi intenționăm să facem o serie de investiții, mai ales în domeniul energiei regenerabile. Sperăm că până anul viitor vor fi aprobate - avem proiecte și de eoliene, dar și de fotovoltaice. De anul acesta, am început să producem energie verde cu toate mall-urile noastre. La Vitantis, vom produce cam 60-65% din energia de care avem nevoie. Anul viitor avem investiții și pentru clădiri de birouri.”

Dincolo de produse bune la un preț avantajos, consumatorii își doresc de la centrele comerciale să reprezinte un loc în care pot petrece timpul liber, a explicat Ruxandra Dragomir, Head of Development, Nhood Services România. „Gestionăm 21 de centre comerciale, alături de partenerii noștri de la Auchan. Ca trenduri, aș putea spune că a fost un an relativ stabil. Noi luăm tot timpul de referință anul 2023. 2024 l-am pus pe seama anului electoral – încă nu au apărut decizii restrictive. Suntem cu un trafic mai bun, comparativ cu 2019. Ca deschideri, am contribuit la livrările noi din piață. Am deschis trei branduri noi în Coresi – am crescut atractivitatea comercială. Ne bucurăm să vedem că, în general, retailul este pe trend pozitiv, cu focus pe activitatea de leisure, care apare din ce în ce mai mult în centrele comerciale. Asta înseamnă sport, entertainment, food & beverage”, a spus ea.

ADVERTISING

Totodată, ei sunt interesați să aibă acces la o gamă cât mai diversă de produse. În acest context, Geanina Ungureanu, Head of Retail, CPI Property Group | România, a vorbit despre preluarea Sun Plaza și proiectele dezvoltate pentru a atrage clienți.

Anul trecut am preluat Sun Plaza și ne bucurăm că avem un mall din București – un mall de 80.000 mp care are toate ancorele necesare pentru a atrage clienți. Prima jumătate a lui 2024 s-a dovedit a avea creșteri peste inflație, creșteri de două cifre, iar asta a dat dovadă că lumea are, în continuare, apetit de shopping. Hipermarketurile își continuă creșterea și o consolidează. Interesant este că sportul nu mai înregistrează aceleași cifre ca în pandemie. (...) Noi deja ne uităm spre următorii cinci ani. Finalul acestui an vine puțin mai liniștit pentru noi. Ne apropiem de finalizare cu Primark, care se va deschide anul viitor, la Cluj-Napoca. În Sun Plaza am încercat să aducem branduri noi, să le rearanjăm puțin. Vor veni și branduri mult mai mari, internaționale - și cosmetice, dar și de fashion. Le planificăm acum, cu deschidere în 2025-2026. În următorii doi an, în Sun Plaza se vor extinde niște ancore mari, vor intra unele noi de fashion și nu numai”, a explicat ea.

La rândul său, Vlad Mustață, Leasing Manager, LPP Romania Fashion, a subliniat necesitatea de a asigura o experiență de cumpărare cât mai plăcută pentru clienți.

Astăzi deschidem un magazin nou în Timișoara, cu numărul 212. Am avut o creștere în prima jumătate a anului, o creștere a vânzărilor cu două cifre. Sinsay e brandul cu cea mai mare creștere din portofoliul nostru, datorită expansiunii din ultima perioadă. Am deschis multe magazine în orașe mari, dar am deschis locații și în orașe mici, am coborât pragul la 30.000 de locuitori. Fashion-ul este un business sezonier, bazat pe colecții. Există o anumită fluctuație a colecțiilor și a gradului de mulțumire a colecțiilor. Toate magazinele noastre oferă aceeași experiență – încercăm să fidelizăm clienții să cunoască brandul, să cunoască colecțiile. La calitate încercăm constant să ne îmbunătățim. Am deschis un studio de design pentru Reseved în Barcelona. Avem nevoie să creștem calitatea produselor pentru a fi cât mai competitivi și pentru a se bucura de produse cât mai mult timp. Avem undeva la 20-30 de magazine ce urmează a fi deschise până la finalul anului”, a spus el.

ADVERTISING

Cornelia Nicolae, Retail Operations Director, FASHION HOUSE Group, a adus în discuție beneficiile pe care le are un centru comercial de tip outlet. Astfel, ea a precizat: „În outletul Fashion House Pallady, rezultatele sunt cu adevărat remarcabile: vedem o creștere cu 30% a numărului de vizitatori – acest fapt e dat de impactul pe care l-a avut a doua etapă de deschidere. Este o destinație destul de atractivă și nu doar pentru bucureșteni. Locația este ușor accesibilă, iar faptul că este în drum spre mare îi conferă un avantaj deosebit acestui proiect. Este un concept de retail și arhitectural cu adevărat deosebit (...) Consumatorul de outlet caută brand & value: calitate la un preț accesibil. Nu e neapărat interesat de ultima colecție, ci de garanția de calitate pe care i-o oferă un brand renumit. Un centru outlet nu are în ofertă nici zona de entertainment, nici zonă extinsă de food, nici cinema sau supermarket. Vizitatorul care vine în outlet nu este neapărat interesat de genul acesta de activități. Vine țintit, caută un produs bun la un preț la fel de bun și, în 80% din cazuri, găsește asta în outlet. Avem o rată de conversie mare și este și mai mare când organizăm evenimente de vânzări.”

Al doilea panel a fost dedicat sectorului industrial & logistic, moderator fiind Ionuț Oprea, Publisher "Romania's Real Estate Guides“,  Market Pulse Reports, iar invitați au fost: Loredana Oprișa (Olympian Parks), Muler Onofrei (Olympian Parks), Alina Necula (Lion’s Head Investments), Olga Melihov (MLP Group România) și Victor Coșconel (Colliers Romania).

România rămâne o țară atractivă pentru investitori, a explicat Victor Coșconel, Director | Head of Office & Industrial Agencies, în una din intervențiile sale.

România a rămas competitivă în regiune – nu spun că lucrurile sunt roz, dar cu probleme de forță de muncă, de exemplu, se confruntă toată lumea. Astfel, pentru noi rămâne un avantaj că avem în continuare forță de muncă. Din păcate, salariile sunt în continuare scăzute. Ca atare, zona forței de muncă rămâne mai atractivă în România pentru investitorii noi. Infrastructura ajută și ea. Umbra intrării în Schengen va fi, în viitorul apropiat, un element ce va dinamiza competitivitatea pentru cei care se uită la logistică. Am văzut un interes crescut și pentru cei care fac producție. Dacă ne uităm la toate acestea, aș zice că România este competitivă. Prin comparație cu Cehia și la Polonia, România are un gap în ceea ce privește producția și spațiile logistice, însă țara noastră rămâne atractivă și vom vedea în continuare o creștere în următorii 5-10 ani. România este într-un ciclu de creștere de câțiva ani – nu se tranzacționează sub 700.000 mp. Anul acesta a debutat mai lent, însă la fel s-a întâmplat și în țările din regiune. La jumătatea anului, aveam mai mult decât se tranzacționa în trecut într-un an întreg.”

La rândul său, Alina Necula, Country Manager for Romania, Lion's Head Investments, a intervenit precizând că: „Noi credem foarte mult în România și, din discuțiile pe care le avem cu investitorii, vedem că se uită, în continuare, foarte atent la piață. Sunt interesați de mărimea pieței. Polonia nu mai este considerată chiar sud-estul Europei, ci mai mult centrală. Sunt inventori interesați de țara noastră pentru că avem și produse foarte bune, produse certificate, verzi. Interesul este pentru finanțarea pe proiecte verzi. Astfel, o clădire din 2006-2007 poate fi considerată chiar o clădire veche. Ce a făcut Guvernul prin încercarea de a stabiliza lucrurile și de a eradica corupția ajută foarte mult. În ceea ce privește infrastructura, care s-a construit mult în ultimii ani, avem o bază NATO aici, iar pentru investitori contează foarte mult. E foarte important pentru ei mesajul pe care îl transmitem la nivel geopolitic. Mai avem de lucrat pe zona de cost al banilor, pentru că avem costuri peste nivelul Europei. În ceea ce privește interesul nostru pentru logistică și industrial, ne uităm la tot ceea ce este în piață.”

La nivel de ESG există o preocupare în grupul MLP. Mă refer la reducerea amprentei de carbon la zero până în 2026. Vorbim și de furnizarea de tot ce înseamnă energie green – ne preocupăm de montarea de panouri fotovoltaice și certificarea proiectelor noastre (...)  Infrastructura este elementară și, dacă aș avea cumva niște așteptări de la autorități, aș dori să se întâmple în anii următori, acele livrări anunțate. Ne aflăm într-un context geopolitic important și cred că România poate profita de pe urma lui. Cred că cele câteva județe din nordul României ar putea deveni foarte interesante din punct de vedere logistic și industrial. Sunt deja companii care sunt prezente în nordul Moldovei”, a intervenit Olga Melihov, Chief Country Officer, MLP Group România.

Proiectele de infrastructură reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea de noi proiecte, în zone ce nu au fost în atenția investitorilor până acum, a explicat Muler Onofrei, Managing Partner, BTO Division, Global Vision.

Din punctul nostru de vedere, Autostrada A0 va fi un game changer în ceea ce privește locația. S-a întâmplat asta și la Varșovia, acum 15 ani. Când s-au făcut autostrăzile, dezvoltatorii au pierdut avantajul competitiv pe care îl aveau. Se va întâmpla și la noi, pentru că se vor deschide multe terenuri pe A0. În ceea ce privește provocările cu care ne confruntăm în această nouă inițiativă - Build-to-own - acestea apar la terenuri, pentru că este nevoie de terenuri mai mici față de ce se cumpără în general și este mai greu să găsim asta (...) Va exista un efect multiplicator important al autostrăzilor noi, în zone ce nu au fost pe hartă până acum: Brăila, Galați, Iași, Focșani. De asemenea, Drumul Expres spre Craiova va deschide altă zonă, ceea ce va duce la o dezvoltare în ecosistemul de dezvoltatori și că se vor contura și alte zone de business, precum Build-to-own”, a adăugat el.

Cele mai noi proiecte ale noastre sunt la Craiova, unde avem posibilitatea de a dezvolta până la 80 hectare de teren, aproximativ 400.000 mp pentru poducție și logistică. Vedem disponibilitate de forță de muncă, utilități disponibile acolo pentru producție. Oradea este o altă locație pe care o vom dezvolta. Începem construcția în octombrie, un proiect mai mic, care este și pre-leased. Urmează Constanța, cu un proiect de last-mile logistics. Ne abordează mai mult clienți din zona de logistică decât de producție. În Cluj avem cele mai multe discuții pe producție. În rest, Craiova, București, Constanța, sunt mai mult pe distribuție și logistică. Observ un nou interes din zona de clienți pentru suplimente alimentare, zonă de procesare pentru anumite tipuri de restaurante, ce vor să își mute locațiile. Există, în continuare, un mare potențial să atragem investitori străini. În continuare este dorință de dezvoltare. Piața din România merge spre un nivel din ce în ce mai sănătos”, a competat, la rândul său, Loredana Oprișa, Leasing and Development Manager, Olympian Parks.

A urmat un panel cu focus pe sectorul office, moderat de Lucian Opriș, Director, Tenant Services, Office 360 & Industrial, Colliers Romania, la care au participat: Andreea Cotigă (CPI Property Group | România), Emma Toma (AFI Europe România), Andrei Boca (Globalworth), Tamara Guleryuz (Skanska), Filip Iacobescu (Genpact), Mihaela Ispas (Filip & Company) și Ovidiu Trofin (RENOMIA Gallagher).

Lucian Opriș a deschis panelul făcând o prezentare a situației actuale a sectorului office. Astfel, el a precizat: „Avem o rată de neocupare de 14%, în scădere – ceea ce înseamnă că s-a avansat puțin cu închirierea. Cererea, suprafețele închiriate în primele 6 luni, sunt undeva la 160.000 mp, cu 3% sub jumătatea anului 2023. Chiriile prime au crescut – se află la borna de 20-22 euro/mp. Tranzacția medie a scăzut – e cumva logic, e parte din fenomenul în care fiecare companie analizează câtă lume vine la birou și organizează spațiul într-un mod mai atractiv.”

Toți chiriașii din piață au început să simtă, în mod real, provocările venite din inflație, care, evident, s-au reflectat asupra indexării chiriilor, aducând o creștere substanțială și nemaiîntâlnită în ultimii 10 ani. Pe de altă parte, au crescut: impozitul pe clădiri, prețul utilităților, partea de service charge. Din punctul de vedere al chiriașului, impactul negativ se simte cu adevărat anul acesta, când au primit facturi cu chiriile indexate din cauza inflației, de exemplu. Abia acum, în condițiile comerciale pe care le simt toți cu adevărat, deciziile vin mult mai greu. Chiar și decizia de a reînnoi un contract într-o locație existentă este mult mai dificilă. Cumva, piața a devenit mai educată în acest moment. Observ, din partea chiriașilor, o abilitate de analiză mult mai profundă atunci când semnează un contract de închiriere și cred că tot acest trend este cumva frânat din cauza tuturor modificărilor din ultima perioadă. Deși piața este foarte variată din punct de vedere al proiectelor de  birouri de clasă A, B și C, cred că se va face un filtru și mai puternic și vor avea succes proiectele care sunt impecabile din toate punctele de vedere, care oferă spații eficiente pentru chiriași, o aliniere la sustenabilitate conform noilor reguli și cerințe, ce sunt din ce în ce mai prezente. Se va face un filtru și vor avea succes proiectele care sunt, într-adevăr, foarte bune”, a explicat Emma Toma, Head of Office Division, AFI Europe România.

La rândul său, Mihaela Ispas, Counsel, Filip & Company, a intervenit precizând că: „Dacă ne raportăm la ultimele 6 luni, am remarcat că ambele părți se uită cu mai multă atenție: chiriașii fac o analiză mult mai atentă înainte să semneze. Nu mă refer neapărat la clădirile premium, clădirile de clasă B, ci vedem mai multe investiții pentru a satisface cerințele chiriașilor. Am avut și lease-uri care s-au semnat destul de repede, însă observăm că există o analiză mult mai atentă. Sunt destul de multe întrebări care ni se adresează, există mai multe clarificări de care au nevoie chiriașii, dar și proprietarii, pentru că se uită mult mai atent la spații, dar și la conținutul contractelor. Se uită mult mai atent pe termenul contractului – sunt multe discuții legate de prelungirea contractelor. Sunt foarte multe contracte de închiriere, în care amenajăm opțiuni de restrângere sau extindere a spațiului cerut de chiriași. Oamenii, chiriașii, sunt mult mai prevăzători ca înainte și ei sunt mult mai atenți în a avea aceste drepturi amenajate în contract, în anumite condiții, clar stabilite.”

Și Andreea Cotigă, Head of Leasing Office, CPI Property Group | România, a adus în discuție această precauție privind decizia de închiriere: „Primele șase luni le-am încheiat cu rezultate foarte bune – mai bine, comparativ cu cele de anul trecut. CPI România deține, în prezent, un portofoliu consolidat care reprezintă circa 10% din spațiile de birouri din București. În aceste prime șase luni ale lui 2024, am avut o rată de retenție care a depășit 90% pe portofoliul local, iar diferența de 10% a fost ocupată aproape imediat de chiriași noi. Ce a fost mai bine anul ăsta față de 2023, poate că a fost această creștere a procentului de suprafață închiriată, care a avut un impact asupra gradului de ocupare a portofoliului de birouri local. Strategia de modernizare, reconversie a unei părți din portofoliu a fost una corectă și reflectă grija noastră pentru a crește relevanța spațiilor de birouri pentru companiile chiriașe și pentru a îmbunătăți experiența de lucru a angajaților. Mi se pare, însă, că deciziile se iau mai greu. Lucruri pe care înainte de pandemie le vedeam mai simple avem tendința de a le face acum mai complexe. Sunt tranzacții la care lucrăm și mai bine de un an – se întâmpla și în pandemie, însă erau tranzacții foarte mari”, a spus ea.

Din punctul nostru de vedere, începutul anului a fost foarte bun. Am resemnat Hermes pentru o perioadă destul de lungă. Negocierile durează, într-adevăr, mai mult. Înainte, decizia se lua mai mult local, în timp ce acum se ia regional sau chiar mai sus. Înainte de pandemie, reprezentanții din facility management și real estate locali au fost puși pe alte funcții, pentru că erau clădirile goale. Acum, nu mai au capacitatea să sintetizeze datele suficient de rapid cât să ia deciziile cele mai bine, ceea ce duce la o întârziere destul de mare. Pe de altă parte, lucrurile tind să meargă mai bine. Astăzi, vedem o migrare a serviciilor SSC spre Estul Europei și spre zona Balcanică, către România, dar și dinspre România spre țări mai ieftine. Este un trend foarte bun pentru România. Există clienți din Vestul Europei pentru care oferim și consultanță de real estate în zonă. Vor exista chiriași, voci noi pe piață. Din perspectiva clienților noștri, România e o piață cu o disponibilitate foarte bună de spații de birouri, de calitate foarte bună și cu talente disponibile”, a intervenit, în acest context, Filip Iacobescu, Regional Infrastructure & Logistics Leader, Genpact.

Dezvoltatorii de clădiri de birouri încep să acorde atenție tot mai mare dezvoltării de comunități, a spus Tamara Guleryuz, Leasing & Asset Manager, Skanska România.

În proiectul Equilibrium noi ne bucurăm de o medie de 80% a angajaților care își desfășoară activitatea la birou și cred cu tărie că asta se datorează faptului că proiectul corespunde nevoilor actuale ale angajaților: accesibilitate rapidă la mijloace de transport, facilități în imediata apropiere. Răspunde nevoilor ce nu pot fi satisfăcute într-un mod de lucru de la distanță. E importantă și implicarea proprietarilor, prin programe de community management, acolo unde există. Este bine cunoscută dedicarea față de comunitate și nu ne limităm doar la nivel micro, ci mergem dincolo de proiect, în comunitățile în care dezvoltăm. Focusul nostru este pe wellbeing. Astfel, gândim inițiative, care să aibă un impact în comunitățile în care dezvoltăm. La nivel de proiect, avem inițiative axate pe zona de sănătate. Toate acțiunile noastre sunt aliniate politicilor de wellbeing la nivel de regiune. Așadar, dincolo de zona de eficiență, de inovație, accentul nostru este mult și spre zona de wellbeing a ocupanților clădirilor”, a detaliat ea.

O altă direcție de discuție a vizat importanța asigurării acestor spații. În acest context, Ovidiu Trofin, Deputy Head of International Broking Center Romania Hub / Senior Placement Specialist, RENOMIA Gallagher, a precizat: „Trebuie să ne gândim la o asigurare din perspectiva a ceea ce putem face pentru investiția respectivă. De multe ori, primim contractele semnate – sunt multe clauze care vin din extern. Noi avem peste 150 de piețe la dispoziție, din Europa și nu numai, pentru a găsi soluții, însă anumite cerințe nu se pot implementa pentru România. Pe zona de asigurări și impactul în service charge depinde foarte mult. Un punct sensibil este siguranța la incendii și explozii. Lipsa unor autorizații sau neimplementarea cerințelor din autorizație în teren – nu au sisteme de stingere a incendiilor, fie nu sunt întreținute - poate duce la crește costurilor asigurărilor. Sunt situații în care nu avem autorizații, dar clienții stau foarte bine pe zona de protecție la incendiu, mai bine, chiar, decât cere legislația. Acele sisteme trebuie să fie funcționale: degeaba am senzor de fum dacă nu e conectat la centrală. Dacă am erori în centrală, iar asiguratorul vine și vede unde există un risc, asta crește costul la asigurări. Asigurările sunt foarte importante – ne ajută să avem clauze și să înțelegem ce anume să le solicităm partenerilor.”

Ultimul panel a fost dedicat sectorului rezidențial, moderator fiind Gabriel Blăniță, Associate Director Valuation and Advisory Services, Colliers Romania. El a dezbătut noutățile din domeniu alături de: Antoanela Comșa (Gran Via România), Bogdan Bălașa (HILS Development), Beatrice Dumitrașcu (One United Properties), Răzvan Ceapă (Storia și OLX Imobiliare), Romeo Ghica (Hercesa România) și Gabriel Bănuță (BRISK GROUP).

În următoarea perioadă, vom asista la o creștere a prețurilor locuințelor, a explicat Bogdan Bălașa, Director General, HILS Development. „Noi, la momentul de față, ca volum al tranzacțiilor avem o creștere de 30% față de aceeași perioadă a anului trecut. Din perspectiva prețurilor, observăm o apreciere, de la un an la altul, cu aproximativ 15% - vorbim de prețul de tranzacționare, nu de cel de listă – pe segmentul locuințelor noi. Din perspectiva livrărilor, am reușit să punem pe piață 1000 de apartamente finalizate în fiecare an. Noi am făcut un studiu al analizei pieței rezidențiale din București și am remarcat faptul că 65-66% credeau că prețurile vor crește. O parte din ei credeau că vor crește foarte, foarte puțin și cealaltă parte credeau că vor crește cu 10-20% în următorii doi ani. Doi din trei români cred că prețurile vor crește, ceea ce va schimba puțin paradigma – cei care vor dori să achiziționeze un apartament au observat că lucrurile vehiculate nu s-au adeverit și, astfel, acceptă efectele. Au regretat că nu au făcut pasul în 2020-2021 și au făcut pasul acum – acum vorbim de TVA 9%, iar în 2022 puteai cumpăra 10 garsoniere în București cu 5% toate. Credem că vom vedea, în continuare, un trend crescător al prețurilor”, a adăugat el.

În acest context, Gabriel Blăniță a continuat făcând o trecere prin principalele transformări care au survenit în acest sector. Astfel, el a precizat: „E important când vedem creșteri fabuloase de prețuri să vedem ce s-a întâmplat și în jurul nostru. Aș vrea să dau exemplul Ungariei, unde prețuirile s-au dublat în 5 ani. La fel s-a întâmplat și în orașe din Polonia. În Praga prețurile sunt cu 1.5 ori mai scumpe. De fiecare dată trebuie să ne uităm și la ceea ce se întâmplă în regiune. Dincolo de metri pătrați, e importantă și calitatea vieții de locuit, dar și ceea ce se întâmplă în spațiul din jurul lui. Sunt anumite elemente care trag în jos calitatea vieții, cum ar fi traficul. Din 2001 până în 2021, țara cu cea mai mare creștere a numărului de automobile la 1000 de locuitori a fost România, urmată de Polonia.”

Există interes pentru rezidențial și este logic, mai ales pentru orașele mari. Mă uitam ce se întâmplă cu salariile, iar INS ne spune că avem 1,67 milioane salariați în București. În 2021, aveam 700 de clase pregătitoare pentru copii, acum avem 901. Orașele cresc și este nevoie de locuințe, e nevoie de locuințe noi. Livrările lasă de dorit – nu vor atinge cererea și prevăd că după 2026 vom avea probleme cu livrările în București. Făceam o analiză și am văzut că prețul pe metru pătrat util în Voluntari pleacă de la 2.700 euro, pentru că acolo se construiește. În București pleacă de la 4.000 de euro, iar lipsa proiectelor noi pune presiune pe prețuri și pe chirii. Va trebui, după alegeri, să avem un dialog cu factorii de decizie, ca să putem debloca această situație. Oamenii cumpără. Am observat în piață că decizia nu se ia foarte ușor – vor să analizeze mai mult. Am avut clienți care au venit și de patru ori să vadă cum arată proiectul până au cumpărat. E nevoie de stoc de locuințe noi, iar cererea există și va exista în continuare”, a răspuns, la rândul său, Antoanela Comșa, Președinte, Gran Via Real Estate.

În continuare, Răzvan Ceapă, Head of Operations, Storia și OLX Imobiliare, a prezentat rezultatele unui studiu privind sectorul rezidențial din România.

Chiar dacă am trecut prin niște ani foarte dificili, am ajuns în aceste 8 luni la un nivel de tranzacții în piață asemănător cu anii 2021-2022. Ne uităm la o creștere cu 66% față de 2019. E un moment pozitiv, cu oportunități deschise pentru perioada următoare, însă există diferențe foarte mari între așteptări și realitate. Dacă ne uităm la poziționarea Românei, avem prețul pe metru pătrat foarte jos față de alte state din UE și proprietățile cele mai accesibile din UE. România și Bucureștiul, printre capitalele europene, stă foarte jos, ceea ce înseamnă un potențial semnificativ de creștere. Creditul pentru locuințe reprezintă un procent foarte mic pentru PIB comparativ cu alte țări europene. În același timp, însă, marea majoritate a oamenilor se așteaptă la scăderi de prețuri – 33% din cei care au participat recent la un sondaj se așteaptă la scăderi de prețuri. Nu există nicio premisă pentru ca prețurile să meargă în altă direcție decât în sus, dar sentimentul în jur este foarte diferit. Pentru cumpărători, prețul reprezintă cel mai important criteriu, împreună cu locația, dar prețul rămâne factorul cheie. Apoi urmează criterii precum: starea proprietății, facilitățile. Am făcut un sondaj și am constatat că 92% din cei implicați într-o tranzacție au încercat sau au negociat prețul proprietății de care au fost sau sunt interesați – cel puțin 5% din valoarea proprietății. Ei negociază mai întâi prețul și preferă să discute direct cu proprietarul, negocierea față în față. 72% declară că dacă nu obțin ce și-au propus, vor căuta în altă parte”, a spus el.

„Nu putem vorbi de o scădere a prețurilor, din moment ce vorbim despre creșterea performanței clădirilor”, a explicat Romeo Ghica, Manager de operațiuni, Hercesa România. „Constatăm că trendul creșterii prețurilor de construcție s-a păstrat în ultimii 7-8 ani. A fost chiar constant. Una din măsurile implementate în 2008 pentru reducerea TVA generează, în continuare, incertitudine și sunt tot felul de zvonuri care avertizează că, de anul viitor, lucrurile se vor schimba. Această măsură a fost implementată pentru a oferi accesibilitate. În ceea ce privește așteptările clienților, oamenii devin tot mai conștienți de calitatea produsului pe care îl cumpără. Vânzarea se face mult mai informat, clienții urmăresc să găsească alternative, să se mențină informați asupra zonelor, asupra caracteristicilor produselor. Asta îmbunătățește calitatea produselor și, în ultimă instanță, a locuirii. Ca nivel de autorizații și de construcții, mi se pare ciudat să ne stabilim criterii de upgradare a locuințelor, criterii de performanță, ne asumăm să avem clădiri mai performante până în 2030, dar ne dorim să nu mai construim. Pe amândouă nu le vom putea avea. Există cerere în piață și prin prisma necesarului de a avea calitate mai bună a locuințelor”, a adăugat el.

Românii sunt tot mai interesați de calitatea proiectelor și acordă o atenție mai mare locuințelor eficiente energetic, a explicat, la rândul său, Gabriel Bănuță, Head of PM Department, Brisk Group. „În ultima perioadă, am văzut un accent foarte mare pe calitatea proiectelor și a eficienței energetice. Cumpărătorii sunt mult mai bine documentați în privința sistemelor. Vin și pun întrebări despre  pompele sau recuperatoarele de căldură, de exemplu. Acum, la recepții, vin cumpărători foarte bine documentați în ceea ce privește calitatea lucrărilor tehnice. Avem cumpărători care au verificat inclusiv plăcile ceramice. Vedem, din ce în ce mai des, verificări la recepțiile unităților locative”, a completat el.

Totodată, cumpărătorii își doresc mai mult decât un apartament: vor să simtă că fac parte dintr-o comunitate, a completat Beatrice Dumitrașcu, CEO Residential Division, One United Properties. „Avem dezvoltări rezidențiale în portofoliu ce permite segmentului mediu să achiziționeze și tranzacționeze. Perioada medie de decizie a achiziționării unui imobil a crescut la 53 de zile, ceea ce înseamnă că oamenii sunt mai atenți la ce cumpără. Oferta e din ce în ce mai mică, autorizații nu se dau, drept pentru care, prețurile cresc. Dacă ne uităm la zona centurii Bucureștiului, prețurile au explodat. Piața de short term și cea de închiriere crește cu pași repezi. Foarte important este că avem un stoc nu foarte mare – 1.700 de unități locative la vânzare, dar mizăm pe faptul că acolo unde ne-am așezat creăm comunități, venim cu dezvoltări sustenabile, de calitate, care schimbă fața orașului”, a explicat ea.

Evenimentul Real Estate & Construction Forum a fost organizat de BusinessMark

Partener principal: Nhood 

Parteneri:  CPI Property Group, Lions' Head Investments, HILS Development, Storia, Colliers România, Renomia Gallagher, Filip & Company, BRISK Group

Suport tehnic oferit de: SCS

Eveniment susținut de: BRCC, HRCC

Partener de monitorizare: mediaTrust

Parteneri media: spotmedia.ro, Finzoom, Financial Market, Ziarul Bursa, Daibau, Logistic Post, Spatiulconstruit.ro, Proidea, Instal News, ibuild, depozitinfo.ro, Eurourbanism.ro, birouinfo.ro, Radar Imobiliar, Jurnalul de Afaceri, Global Manager, EventsMax, MATEK, Revista Piața, Debizz, Transilvania Business, Business Voice, PRwave, Angajatorulmeu.ro, Digital Business, România Durabilă, Economistul, Club Economic